Un gel plin de viermi a demonstrat că poate proteja culturile de dăunători, fără a folosi pesticide periculoase pentru mediu. Ingredientul său nu prea secret constă în sute de nematode mici, care în mod obișnuit nu pot supraviețui în afara habitatului lor subteran, transmite publicația New Atlas.
Nematodele sunt viermi rotunzi minusculi care sunt găsiți în mod tipic la adâncime de câțiva centimetri în sol. Animalele depășesc rareori aproximativ 2,5 mm în lungime. În timp ce unele specii mănâncă rădăcinile plantelor, altele au un efect benefic pentru acestea.
Cele benefice, cunoscute sub numele de nematode entomopatogene, își depun ouăle în corpul insectelor. În timp ce viermii își depun acele ouă, ei secretă o toxină care ucide rapid insecta gazdă. Uneori, aceste insecte sunt dăunători care distrug culturile. În astfel de cazuri, fermierii pot introduce de fapt nematodele entomopatogene pe terenul lor printr-o formulare lichidă, ca un mijloc fără pesticide de control al dăunătorilor.
Însă, din păcate, atunci când nematodele bune sunt îndepărtate din sol, ele mor repede de la expunerea la razele ultraviolete ale soarelui sau pur și simplu se usucă. Acest lucru înseamnă că nu pot fi aplicate pe frunze, care sunt părțile plantelor afectate cel mai mult de dăunători. Un astfel de dăunător este viermele de toamnă (larva moliei Spodoptera frugiperda), care provoacă multe pagube culturilor de porumb în Africa și Asia.
Aici intervine noul gel de protecție a nematodelor.
O echipă de oameni de știință, condusă de Patrick Fallet de la Universitatea din Neuchâtel din Elveția, a modificat genetic un vierme nematod nativ din Rwanda (Steinernema carpocapsae) pentru a viza în mod specific larvele. Cercetătorii au creat apoi hidrogelul, care constă în nematode vii suspendate într-o matrice gelatinoasă de carboximetilceluloză biodegradabilă ne-toxică.
Un produs potențial mai ieftin decât pesticidele convenționale
În teste de teren efectuate în Rwanda, voluntarii au folosit pistoale de etanșare pentru a aplica gelul pe partea superioară a plantelor de porumb la fiecare două săptămâni pe tot parcursul unui sezon de creștere (partea superioară este punctul de pe plantă de unde frunzele radiază în afară pe măsură ce cresc). Alte parcele au fost tratate cu pesticidul comun cipermetrină sau lăsate netratate ca loturi de control.
Gelul a avut cel mai bun rezultat, reducând infestările cu aproximativ 50% în comparație cu loturile de control. Ca rezultat, loturile tratate cu gel au produs o tonă suplimentară de porumb pe hectar.
Fallet și colegii săi afirmă că o versiune comercială a hidrogelului ar trebui să fie mai puțin costisitoare decât pesticidele convenționale. Mai mult, produsul nu va fi dăunător pentru oameni sau mediu, iar viermii de toamnă nu vor dezvolta rezistență la acesta.
Studiul condus de Patrick Fallet a fost publicat în jurnalul PNAS Nexus.
Sursa foto: Patrick Fallet
Măi terminați cu propaganda, ce au modificat măi ei genetic, când nu sunt capabili să diferențieze între o capră, găină, banană şi om dacă le trimiți o probă aliatorie? Să terminăm cu marea minciună numită genetică modernă pentru profit. Nu scrie nicăieri în studiul publicat oricum aşa ceva, spun că au folosit nişte viermi din ăia găsiți tot în habitatul unde au făcut şi experimentul, gata cumpărați de la alt producător, pt că sunt cei mai eficienți contra insectelor din habitatul respectiv, normal, sunt din acelaşi habitat, Rwanda în cazul de față. Asta la voi e “modificare genetică”? Strâng ăia viermi doar din Rwanda contra insectelor din Rwanda şi ni-i vând pe post de viermi modificați genetic? 🤣