Am început ziua cu o cafea mare, la pahar din carton, băută pe terasa unui fast-food din Romană. O cafea fără lapte: nu beau cafea cu lapte, fiindcă, în copilărie, am băut foarte mult lapte de vacă, aproape în fiecare zi. Nu-l mai vreau și în cafea.
Apoi mi-am cumpărat de la un magazin de cartier (o franciză a unui brand cunoscut) prosciutto (îl scrisesem cu un singur t, nu am știut să-i scriu numele corect, am verificat ulterior pe Google și am corectat) crudo din ăla obișnuit, pentru popor, prosciutto crudo ordinar, deja feliat, ambalat în plastic. O pâine cu secară, câteva banane și o sticlă cu apă plată.
Meniu de șofer, pentru prima parte a zilei de sâmbătă, o călătorie București – Ploiești și retur. Feliile de prosciutto crudo le-am halit în mașină, până să plec, mi-a mai rămas o singură felie, pe care am jumulit-o rapid din ambalajul de plastic, dar fiind deja la Ploiești, în spatele unui hârb de tramvai care abia se mișca.
La fel, vreo trei banane am mâncat înainte să plec din București, așezat pe scaunul mașinii.
La Ploiești, încă o cafea și două prăjiturele, oferite de organizatorii unui eveniment artistic. Apoi, am terminat bananele: cimpanzeul atavic din jungla urbană e îndestulat.
Înapoi la București: cumpărat acum o oră, de la un alt magazin de cartier, pârjoale din carne de porc, ambalate în caserolă, terminate toate, adineauri. Cred că vreo cinci bucăți. Valoare energetică: 345 kcal. Materiile prime: carnea, dar și mărarul, pătrunjelul și piperul provin din UE. Ar putea fi din România sau din orice alt stat membru: poate Spania, poate Germania sau Belgia. Plus un pumn de roșii cherry, din import, cred că din Belgia, pe care le aveam în frigider. Nimic nu este pentru mine mai răcoritor decât vreo câteva roșii cherry scoase din frigider.
Am mai pus în coș și niște mezeluri feliate și ambalate în plastic, în atmosferă protectoare: 1. Cârnat Chorizo Extra, crud uscat, cu proteine din lapte, producătorul fiind din Girona, Spania și 2. Salam Milano, specialitate de calitate cu aromă de carne de porc maturată. Producătorul este în Italia, în Castelvetro.
Ah, era să uit: o caserolă cu Salată de paste cu pui: carnea de pui din România, pastele și măslinele din UE și din afara UE. De mezeluri și salată încă nu m-am atins.
(Dacă guvernul ar fi decis închiderea super/hypermarketurilor în weekend, fie și după ora 13:00, nu aș mai avut de unde să cumpăr aceste mâncăruri.)
Și iarăși să nu uit: 3 doze cu bere de producție românească.
Zice-se că suntem ceea ce mâncăm/bem. Recitesc ce am scris și încerc să aflu cine/ce sunt. Mâncarea, cheie a cunoașterii de sine. O fi chiar așa de simplu? Cine știe? Eu am fost sincer. Tu ce ai mâncat azi?