Ziua Internațională a Bolii Celiace/ Totul despre gluten/ Diferențe între boala celiacă, alergii, intoleranțe și care sunt reglementările europene în domeniul alimentelor fără gluten

Glutenul este o proteină naturală prezentă în anumite cereale precum grâul, orzul, secara, ovăzul, alacul (spelta), kamut etc. Deși pentru majoritatea oamenilor este inofensiv, în anumite cazuri consumul de gluten poate provoca reacții adverse serioase, care pot varia de la simple disconforturi digestive până la afecțiuni autoimune severe.

Afecțiunile asociate cu ingestia de gluten

1. Boala celiacă

Este o afecțiune autoimună declanșată de consumul de gluten la persoane cu o predispoziție genetică (haplotipuri HLA DQ2 și/sau DQ8). La contactul cu glutenul, sistemul imunitar atacă mucoasa intestinului subțire, provocând atrofia vilozităților intestinale și malabsorbție. Simptomele pot fi digestive (balonare, diaree, dureri abdominale) sau extradigestive (anemie, oboseală cronică, erupții cutanate).

Boala celiacă afectează aproximativ 1 din 100 de persoane în Europa și America de Nord, însă este considerată în continuare o afecțiune subdiagnosticată.

2. Alergia la gluten sau cereale

Ca orice alergie alimentară, este o reacție imunologică imediată la contactul cu glutenul sau cerealele care îl conțin. Simptomele pot include:

• Mâncărimi, iritații sau umflături la nivelul ochilor, nasului și gâtului;

• Erupții cutanate, urticarie sau dermatită atopică;

• Dificultăți respiratorii sau chiar crize de astm;

• În cazuri mai rare, probleme digestive precum greață, vărsături sau diaree.

3. Sensibilitatea non-celiacă la gluten

Este o afecțiune în care persoana resimte simptome legate de consumul de gluten, fără a avea însă boală celiacă sau alergie confirmată. După eliminarea glutenului din alimentație, simptomele dispar, dar reapar dacă glutenul este reintrodus. Aceasta afectează până la 6% din populație, fiind mai frecventă în rândul femeilor. În cazul copiilor, apare rar.

Diagnosticul se pune prin excludere, adică doar după ce se elimină boala celiacă și alergia alimentară ca posibile cauze.

Reglementările europene privind produsele fără gluten

Pentru protejarea persoanelor afectate de aceste afecțiuni, Uniunea Europeană a stabilit reguli stricte privind etichetarea alimentelor.

Ce înseamnă „fără gluten”?

Conform legislației europene, un aliment poate fi etichetat „fără gluten” doar dacă nu conține mai mult de 20 ppm (părți per milion) de gluten, adică 20 mg de gluten per kilogram de produs.

Ce înseamnă „foarte scăzut în gluten”?

Această etichetă este rezervată produselor care:

• Sunt obținute din cereale care conțin gluten (grâu, orz, secară, ovăz etc.);

• Au fost procesate special pentru a reduce conținutul de gluten;

• Nu conțin mai mult de 100 ppm gluten în produsul finit.

Ce este „ppm”?

PPM este o unitate de măsură care exprimă o concentrație extrem de mică: 1 ppm înseamnă 1 miligram de substanță activă la 1 kilogram de produs (1 parte la un milion). De exemplu, o pizza de 250 g poate conține maximum 5 mg de gluten pentru a fi considerată „fără gluten” (20 mg/kg x 0,25 kg = 5 mg).