foto: pixabay.com
Peste 295 de milioane de persoane din 53 de țări și teritorii se află în pragul nivelurilor acute de foamete, cu o creștere în 2024 de aproape 14 milioane față de 2023. Este al șaselea an consecutiv de creștere a numărului de persoane în situație de foamete, cu o agravare care ajunge acum la 22,6% din populația evaluată, relatează agenția Ansa.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Iar situația este critică mai ales pentru copii, cu aproape 38 de milioane de minori sub cinci ani grav subnutriți în 26 de așa zise crize de nutriție, situații în care accesul la alimente este periclitat. Acesta este semnalul de alarmă tras de Raportul privind Crizele Alimentare (GRFC) 2025 al Food Security Information Network (FSIN), lansat de Rețeaua Globală împotriva Crizelor Alimentare, o inițiativă a ONU, UE, SUA și a agențiilor neguvernamentale.
„Lumea a luat-o pe un drum greșit”
Malnutriția, în special în rândul copiilor, se arată în raport, a atins niveluri extrem de ridicate, cu precădere în Fâșia Gaza, Mali, Sudan și Yemen. Se evidențiază, de asemenea, o creștere accentuată a foametei cauzate de strămutările forțate, cu aproape 95 de milioane de persoane care trăiesc în țări precum Republica Democrată Congo, Columbia, Sudan și Siria, dintr-un total global de 128 de milioane de persoane strămutate forțat.
„Acest raport global privind crizele alimentare reprezintă încă nouă acuzație la adresa unei lumi care a luat-o în mod periculos pe un drum greșit. Este mai mult decât o defecțiune a sistemelor: este un eșec al umanității. Foametea în secolul al XXI-lea nu poate avea niciun fel de explicații. Nu putem răspunde stomacurilor goale cu mâinile goale și cu spatele întors”, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres.
Cele trei mari cauze ale foametei globale: războaie, climă, pandemia Covid-19
Raportul subliniază în mod special greutatea pe care le au conflictele conflictele armate, principala cauză a insecurității alimentare acute, afectând aproximativ 140 de milioane de persoane în 20 de țări și teritorii. Foametea a fost confirmată în Sudan, iar alte puncte fierbinți cu niveluri catastrofale se înregistrează în Fâșia Gaza, Sudanul de Sud, Haiti și Mali.
După conflictele armate, următoarea cauză o reprezintă șocuri economice, care, potrivit raportului, afectează aproape 60 de milioane de persoane în 15 țări, dublu față de nivelurile dinainte de pandemie.
Urmează, în ordine, evenimentele climatice extreme, în special seceta și inundațiile provocate de El Niño, care au împins 18 țări într-o criză alimentară care a afectat peste 96 de milioane de persoane, cu impact semnificativ în Africa Australă, Asia de Sud și Cornul Africii.
În fața acestor urgențe, raportul denunță faptul că finanțările globale înregistrează cel mai rapid declin din ultimii ani, iar implicarea politică este în scădere. Motiv pentru care, spun autorii raportului, este necesară de urgență o „resetare curajoasă” a sistemului de ajutoare împotriva foametei. Pe lângă ele, raportul concluzionează că sunt neceare și investiții în sistemele alimentare locale și în serviciile integrate de nutriție.
