Degustarea cârnaţilor bănăţeni de la Jimbolia – Worschtkoschtprob / Evenimentul are o istorie ce datează din anii ’70 și este un prilej de reîntâlnire a şvabilor plecaţi în Germania

Johann Janzer, Heinrich Tommi, Karl Meitrth şi Jurgen Metzger sunt patru prieteni, şvabi din localitatea Sânandrei care au plecat în noua lor patrie, Germania, cu mulţi ani în urmă, dar au păstrat legătura între ei şi în ţara landurilor, iar recent au revenit împreună la Jimbolia, unde au participat la ediţia din acest an a festivalului intitulat “Degustarea cârnaţilor bănăţeni” (Worschtkoschtprob), transmite Agerpres.

“Degustarea cârnaţilor” a fost iniţiată de către redactorii ziarului “Neue Banater Zeitung” în perioada anilor 1970, când cititorii aduceau la redacţie diferite mostre din produse făcute în gospodăria proprie, pentru degustare. Şi astfel s-a născut un concurs despre cei mai buni cârnaţi, având un “juriu al degustător” format din redactori. Din anul 1995, publicaţia “Banater Zeitung” a decis să organizeze o manifestare publică, mizând în continuare pe pasiunea bănăţenilor pentru cârnaţi. Succesul înregistrat, cu sute de participanţi, a încurajat mult organizarea în continuare a manifestării.

Johann Janzer, preşedintele Asociaţiei Şvabilor din Sânandrei emigraţi în Germania, a declarat, pentru AGERPRES, că toţi cei patru prieteni au venit cu mostre de cârnaţi în portbagaj, pe care i-au făcut acolo, după reţetele pe care le-au preluat de la părinţi şi bunici când trăiau în România.

De la cei patru am aflat că şvabii nu sacrificau porcii înainte de Crăciun, la Ignat, ci în octombrie, cel târziu în noiembrie, pentru ca de Crăciun produsele să fie afumate şi numai bune de consum.

“Suntem patru prieteni care am venit din Germania cu cârnaţi pentru acest eveniment. Am făcut cârnaţi, am fost şi acum patru ani şi ne-a plăcut mult acest festival al cârnaţilor bănăţeni, de aceea am revenit şi vom mai veni. Noi facem şi în Germania cârnaţi aşa cum am făcut în Sânandrei. Şi părinţii şi bunicii noştri au făcut şi am furat de la ei meşteşugul. Avem două feluri de cârnaţi. Anul trecut am fost la Lovrin şi a fost frumos. În Germania nu este un astfel de festival al degustării cârnaţilor. Eu vin din Regensburg (Bavaria), iar prietenii mei sunt din Ludwigsburg (Baden-Wurttemberg), din Augsburg şi din Heilbronn. Este un prilej fericit de a fi din nou împreună, de această dată la Jimbolia”, a spus Johann Janzer.

De la el am aflat secretul care duce la obţinerea celor mai buni cârnaţi: se foloseşte carnea grasă de porc, care dă savoare, măcinată manual şi amestecată cu sare, usturoi, boia, piper. După ce sunt umpluţi, cârnaţii se pun la zvântat o zi, pe o tijă, apoi sunt duşi la afumat, la coşul casei.

“Nu folosim fum de la lemn de brad, pentru că este prea puternic şi schimbă aroma. Se foloseşte fag, iar noi foloseam fum de salcâm. La afumat îi lăsăm între trei şi maximum cinci zile. Noi nu am făcut niciodată cârnaţii la Ignat, ci întotdeauna, la sfârşit de octombrie sau noiembrie. Pentru că după afumat se punea la uscat, ca să mai scadă cantitatea de apă din ei şi pentru a-i înnobila prin această uscare. În Germania, eu fac până la 22 de kilograme de cârnaţi în fiecare an, până în 26 noiembrie, ca să fie de Crăciun foarte buni, dar nu mai rămân în casă decât vreo trei kilograme. Cealaltă parte o dăm la copii, la rude care nu fac cârnaţi. Niciodată nu am vândut produsele noastre”, a explicat Johann Janzer.

Directorul Casei de Cultură a Oraşului Jimbolia, Sergiu Dema, a subliniat, pentru AGERPRES, că porcul din cămara bănăţenilor în general, inclusiv a şvabilor, nu era semn de prosperitate, ci o necesitate, pentru că din el se făcea aprovizionarea cu carne pentru tot anul viitor.

“În anumite familii şvăbeşti, şunca (pulpa porcului) care era pusă la sărat şi pe urmă la afumat era începută abia peste un an. Era lăsată la uscat în beciuri un an şi nimeni nu se atingea de ea. Tăiatul porcului era o sărbătoare în familie, în timp ce lucrau, oamenii glumeau, povesteau amintiri şi totul se încheia cu petrecerea pe care o numim pomana porcului, se cânta, se dansa. Femeile făceau mâncare din carne prăjită sau cârnaţi, varză murată cu carne proaspătă, se făcea şi un sos acrişor cu ceapă şi cu smântână în care puneau plămâni, un fel de sos vânătoresc. Dacă românii pârleau porcul după sacrificare, şvabii îl opăreau. Practica românilor ducea la o şuncă şi o clisă mai gustoasă, în timp ce prin opărire se obţinea mai multă gelatină din şoricul respectiv, care se folosea la prepararea mezelurilor”, a detaliat Sergiu Dema.

“Degustarea cârnaţilor bănăţeni” a avut în acest an şi o componentă memorialistică emoţionantă, reunind şvabii în Casa de Cultură a Oraşului Jimbolia unde, în urmă cu 80 de ani, au fost deţinuţi de armata sovietică (14-22 ianuarie 1945) peste 700 de oameni, majoritar şvabi, pentru a fi deportaţi în URSS, la muncă forţată.

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi din România în URSS, Ignaz Bernhard Fischer, este unul dintre supravieţuitorii lagărului de muncă din Donbas, iar la cei 98 de ani pe care i-a împlinit, le-a spus celor prezenţi la eveniment că este un moment plin de emoţie, pentru că sunt împreună, în acelaşi loc, şvabi, saşi, români şi maghiari.

Sorin Dema a continuat ideea scriitorului Fischer şi a evidenţiat că cei 700 de deportaţi erau în mare parte din Jimbolia şi din satele dimprejur.

“Casa de Cultură, care a găzduit degustarea cârnaţilor bănăţeni, a fost folosită ca închisoare pentru peste 700 de persoane ridicate de la domiciliu şi pregătite să fie deportate, întrucât deportarea nu s-a putut realiza într-o singură zi, ci etapizat, iar una dintre etape a fost detenţia acestor peste 700 de persoane din Jimbolia la Casa de Cultură. Casa de Cultură care a fost ridicată în urmă cu aproape un secol de Asociaţia fermierilor din Jimbolia, cu scop dedicat culturii, a fost pângărită atunci de ura rasială, iar scopul cultural al clădirii, pentru care a fost construită, a fost deturnat mişeleşte prin ura de rasă de către cei care au făcut deportarea în URSS. Menirea actualului eveniment, cu oarecare conotaţii agrare, a fost să sublinieze scopul pentru care a fost creată, adică de spaţiu de germinare a culturii, al bunei înţelegeri”, a afirmat Sergiu Dema.

În competiţia “Degustării cârnaţilor bănăţeni”, la care au participat peste 400 de persoane, au fost înscrise 30 de mostre de cârnaţi, provenite din mai multe gospodării din Banat. După îndelungi deliberări “gustative”, juriul a decis ca premiul întâi să meargă la Heinrich Thernes, din Sânandrei. Au urmat Osvald Zachari din Jimbolia şi Mihail-Cristian Drăgan din Timişoara.

Premiul presei i-a revenit lui Tomi Heinrich, din Sânandrei.

Pe parcursul evenimentului au avut loc momente de muzică şvăbească şi dansuri specifice, o adevărată paradă a portului popular care au arătat că tradiţiile încă se păstrează, deşi zona a fost aproape depopulată de şvabi, aceştia preferând să plece în Germania după 1990.

Worschtkoschtprob 2025 a fost organizat de redactorii săptămânalului de limbă germană “Banater Zeitung” înainte de intrarea în Postul Paştilor, parteneri fiind Forumul Democrat al Germanilor din Banat şi din Jimbolia, Asociaţia “Vergissmeinnicht” din Buziaş şi administraţia oraşului Jimbolia.