Botănoiu (Guvern), la lansarea ghidului de bune practici Climate Paths: Cercetarea înseamnă destul de mult pentru mine, ca fermier; tehnologiile noi ajută agricultura

Căutăm utilaje performante, tehnologii performante şi digitalizare în agricultură, pentru că acum nu îţi mai permiţi să dai îngrăşământul şi produsele de protecţie a plantelor oarecum şi oricum pe teren, dintr-un motiv foarte simplu: sunt foarte scumpe, a declarat, marţi, la evenimentul de lansare a Ghidului de bune practici Climate Paths, consilierul de stat în Cancelaria prim-ministrului României, Daniel Botănoiu.

„Cercetarea, pentru mine ca fermier, înseamnă destul de mult. Înainte de a fi consilier de stat, eu mă consider agronom. Dacă te uiţi în jurul nostru o să vezi volatilitate a preţurilor şi crize: crize climatice, geopolitice şi fermieri din ce în ce mai agitaţi, din ce în ce mai îngrijoraţi, pentru că ei nu văd perspectiva meseriei lor. Ceea ce înseamnă că o politică publică nu poate să acopere toate aceste furii: o furie de recunoaştere a meseriei lui, o furie politică şi o furie, de ce nu, economică, de mediu.

Consumul de produse locale susține și bugetul cercetării

Până acum discutam de fermele de familie, agricultura se producea în aceste areale, restrânse. Între timp, consumatorul a cerut mâncare mai sigură, a cerut cantităţi mai mari şi cred că totul ţine foarte mult de cercetare şi inovare. Ţine foarte mult de modul cum înţelegem noi, consumatorii, să răspundem la ceea ce există în piaţă. Pentru că, dacă eu declar că îmi plac produsele româneşti şi voi cumpăra biscuiţi cu etichetă din Germania sau din Polonia sau din altă parte că este mai ieftin, sigur că, după aceea, nici veniturile, nici cercetarea, nici bugetul statului, absolut nimic nu poate fi alimentat, astfel încât să susţină cu 2%, 3%, 4%, 5% cât ar fi normal cercetarea şi inovarea”, a afirmat Botănoiu.

Acesta a adăugat că un sol curat oferă garanţia că se pot obţine randamentele scontate, transmite Agerpres. „Noi, aplicativ, la nivel de decizie politică, am făcut ceva şi aici mă refer la irigaţii, la partea de colectare a apelor şi de utilizare a apelor uzate. De asemenea, la împădurire, pentru că e un domeniu interesant. Ca fermier, după familie, solul pentru mine reprezintă viaţă. De ce vă spun lucrul acesta? Pentru că el este copilul meu, acel teren pe care l-am cumpărat, am făcut eforturi foarte mari, iar un sol curat înseamnă garanţia că pot obţine randamentele scontate, pot să fac şi o agricultură uscată aşa cum o cere societatea de foarte multe ori, dar cred că este important să colaborăm în ceea ce facem, că nu suntem antagonişti. Cred că avem acea convergenţă Agricultură – Mediu – Economie şi cred că tehnologiile noi ajută. Căutăm utilaje performante, tehnologii performante, digitalizare.

Acum nu îţi mai permiţi să dai îngrăşământul şi produsele de protecţie a plantelor oarecum şi oricum pe teren, dintr-un motiv foarte simplu: sunt foarte scumpe. Seceta nu-mi aduce atât de multe venituri încât să îmi permit să răspund pozitiv la toate aceste lucruri şi cred că o atenţie mult mai mare, venită atât din partea voastră, a organizaţiilor profesionale, de a influenţa această decizie de susţinere într-un procent mult mai mare, cu un buget mult mai mare, atât a agriculturii, cât şi cercetării şi inovării este o soluţie”, a explicat Daniel Botănoiu.

Proiect derulat cu ajutorul experților Social Innovation Solutions

Social Innovation Solutions a lansat, marţi, la sediul Guvernului, Ghidul de bune practici “Climate Paths”, un instrument strategic care include şi bune practici româno-norvegiene, menite să transforme cercetarea, economia şi politicile de mediu. Conform documentului elaborat de către experţii Social Innovation Solutions, inovarea, cercetarea aplicativă şi parteneriatele internaţionale sunt esenţiale în acest proces, iar România are oportunitatea de a-şi consolida poziţia într-un peisaj european şi global tot mai orientat spre sustenabilitate. Proiectul a reunit peste 200 de experţi la Forumul „Bilateral Green Innovation: Climate Solutions” organizat în Bucureşti, în octombrie 2024, pentru a analiza provocările din cercetare şi a identifica soluţii aplicabile pentru integrarea tehnologiilor verzi.

Ulterior, o delegaţie română a vizitat Norvegia, unde a explorat ecosisteme inovatoare, precum: Consiliul Norvegian pentru Cercetare, Universitatea din Oslo, Universitatea Norvegiană de Ştiinţe ale Vieţii unde se află şi Centrul Naţional pentru Agricultură Urbană şi start-up-uri (EIK Lab şi Aggrator).