Foto: Horto 360
O nouă tendință se răspândește în Europa și în marile metropole ale lumii. Este vorba despre agricultura urbană, care își propune să apropie producția de alimente de oameni și, în același timp, să ajute locuitorii orașelor să se reconecteze cu patrimoniul agricol natural, scrie El Español. Totodată, acest concept își propune să transforme orașele în locuri mai plăcute pentru locuit, reintroducând natura în aceste „junglă de beton”.
Deși randamentul unei culturi agricole în oraș nu este la fel de mare ca în mediul rural (conform platformei franceze Peas&Love, care promovează grădinile urbane, acesta este de aproximativ 30-40 kg pe metru pătrat), agricultura urbană oferă numeroase avantaje.
Folosirea spațiilor neutilizate sau care trebuie ferite de aglomerarea datorată construirii excesive
O soluție este valorificarea unor spații care altfel ar rămâne nefolosite sau care ar fi excesiv aglomerate dacă s-ar amplifica fenomenul de construire în zonă. Deși la prima vedere orașele par să nu aibă suficient teren disponibil pentru agricultură, acoperișurile plate ale clădirilor comerciale, spațiile dintre drumuri, tuneluri, poduri sau zonele industriale pot fi transformate în terenuri cultivabile.
Îmbătrânirea populației rurale
Unul dintre marile probleme ale țărilor europene este îmbătrânirea populației de fermieri: majoritatea proprietarilor de ferme au peste 55 de ani. Lipsa generațiilor tinere, care să preia activitatea agricolă este deja, în multe locuri o problemă „de stat”. În următorii zece ani, o mare parte dintre fermierii actuali vor ajunge la vârsta de pensionare.
Pe de altă parte, tinerii sunt tot mai deconectați de producția agricolă, în timp ce interesul pentru o dietă sănătoasă crește. Crearea unor medii urbane verzi și cultivate de ei și părinții lor i-ar putea ajuta să-ți descopere o pasiune în domeniu și dorința de a se muta la țară și a face producție pe scară mare.
Promovarea biodiversității și apicultura urbană
Agricultura urbană contribuie la creșterea biodiversității prin crearea de surse de hrană pentru insecte. De asemenea, apicultura urbană (creșterea albinelor în orașe) devine tot mai populară. Spre exemplu, numărul apicultorilor din Berlin a crescut cu 50% între 2006 și 2012, potrivit BBC.
Totuși, apicultorii trebuie să mențină un echilibru între albinele lor, alte insecte și flora disponibilă, pentru a preveni competiția cu speciile sălbatice.
Permacultura și digitalizarea
Un concept cheie pentru agricultura urbană este permacultura, un sistem de proiectare agricolă bazat pe principiile ecosistemelor naturale. Permacultura promovează respectarea ritmurilor naturale, fără a le forța.
Integrarea tehnologiei moderne este esențială pentru ca agricultura urbană să fie competitivă. Astfel, tinerii fermieri pot continua să trăiască în oraș și să beneficieze de oportunitățile acestuia, în timp ce contribuie la dezvoltarea unui sistem alimentar durabil și sănătos.
Fermele urbane
Fermele urbane, de obicei asemănătoare unor grădini mari, pot produce o varietate de alimente proaspete, inclusiv ouă și lapte. Orașe precum Tokyo, Singapore și Hong Kong sunt lideri în acest domeniu, utilizând tehnologii hidroponice și aeroponice pentru a cultiva local produse proaspete.
În orașele olandeze nu este neobișnuit să simți miros de fermă. Acestea sunt integrate în cartiere, fiind apreciate ca spații unice, deschise tuturor, care le permit locuitorilor să interacționeze cu animalele, cu alimente naturale și cu mediul înconjurător. În alte țări care au depășit viziunea restrictivă bazată exclusiv pe norme de igienă și sănătate, fermele urbane sunt deja o realitate. Ele oferă nu doar oportunități educaționale, ci și beneficii terapeutice și sociale.
Deși fermele urbane reduc emisiile generate de transportul alimentelor și promovează economia circulară, ele necesită soluții tehnice pentru a funcționa în spații restrânse, cum ar fi clădirile interioare. În astfel de medii, iluminatul artificial înlocuiește lumina solară, iar consumul de apă poate fi redus cu până la 90%.
Barcelona dispune de 15 grădini urbane municipale distribuite în cele 10 districte ale orașului
Aceste spații sunt împărțite în parcele de 20-40 m², care sunt oferite pensionarilor de peste 65 de ani sau organizațiilor din oraș.
Scopul este de a permite acestor persoane să participe la activități de îmbunătățire a mediului prin cultivarea legumelor, respectând principiile agriculturii ecologice. Programul a fost inițiat în 1997, cu grădinile din Can Mestres, deși prima grădină funcțională din Barcelona a fost Hort de l’Avi, situată în districtul Gràcia. Funcționează încă din 1986, când a fost dată în exploatare unui grup local de vecini.
Pentru a participa la tragerea la sorți prin care sunt acordate aceste parcele trebuie să locuiești în districtul respectiv, să ai 65 de ani sau mai mult, să fii pensionar sau să reprezinți o organizație non-profit și să ai condiția fizică necesară pentru a desfășura activități agricole.
Fiecare dintre cele 10 districte din Barcelona organizează periodic loterii pentru alocarea parcelelor.
În Madrid deja o serie de start-up-uri au pus pe picioare grădini ubane
Într-o fostă sală de sport din Madrid, start-up-ul Isifarmer a creat un proiect de agricultură verticală urbană, căutând să atragă fermieri din oraș pentru a dezvolta un model inovator. Aici se cultivă o rucola savuroasă sau un busuioc aromat într-un spațiu aflat la distanță de orice teren agricol, notează Tetuan 30 dias.
Ángel Leo-Revilla și Marcos Enríquez, doi dintre fondatorii Isifarmer, explică: „Dorim să arătăm că este posibil să dezvoltăm acest tip de modele fără a apela la mega-instalații, apelând, în același timp, doar la comunitate și la economia locală.”
Start-up-ul se concentrează în prezent pe producția a peste 30 de varietăți de microverdețuri, inclusiv busuioc, rucola, ridichi chinezești și diferite tipuri de grâu și muștar. „Am început cu aceste plante deoarece sunt gata de consum în 10-12 zile, ceea ce permite fermierilor urbani să învețe rapid. Următorul pas va fi producția de legume tip snack, cum ar fi roșii cherry, castraveți, ciuperci sau căpșuni, iar ulterior ne vom extinde la legume cu frunze, precum salata verde, escarola sau spanacul”, explică Ángel. El subliniază că produsele au o valoare ridicată, deoarece doar agricultura convențională extensivă produce mai ieftin.
Agricultura hidroponică: o soluție sustenabilă
Cu opt ani de experiență în agrobiotehnologie, Ángel a identificat problemele modelului agroalimentar tradițional: consum excesiv de resurse, distanță mare între producție și consum, poluare și vulnerabilitate la războaie, schimbări climatice și dezastre naturale. Soluția lor este agricultura hidroponică, o tehnologie care își are originile în Mesopotamia antică. Plantele sunt cultivate în soluții minerale, fără sol, fiind plasate pe tăvi cu un substrat din celuloză care menține rădăcinile curate.
Unul dintre principalele avantaje ale acestui sistem este circuitul închis de irigare, unde apa circulă dintr-un rezervor pentru a alimenta plantele, iar surplusul se întoarce în rezervor, fiind monitorizat și îmbogățit cu nutrienți. „Gestionarea culturilor se face printr-o aplicație care controlează lumina, irigarea și temperatura, replicând condițiile ideale pentru dezvoltarea optimă a plantelor, fără dăunători sau boli și fără a depinde de condițiile meteorologice”, explică fondatorii acestei firme inovatoare.
Madrid Agroecologic – Ferme în oraș
Într-un alt colț din Madrid, o platforma cetățenească a fost creată pentru a proteja zona Quinta de speculațiile imobiliare. În acest scop a înaintat primăriei diverse propuneri, printre care și o fermă urbană. Aceasta avea ca scop să revitalizeze caracterul de fermă experimentală pe care Quinta l-a avut în trecut. Noul proiect a fost inclus în inițiativa mai largă Madrid Agroecologic.
Ecopășunatul: un model sustenabil
Platforma cetățenească care susține Quinta explorează utilizarea ecopășunatului în grădinile și spațiile verzi ale marilor orașe. Această metodă aduce beneficii multiple. De pildă înlocuiește utilajele zgomotoase și poluante, fertilizează spațiile verzi în mod natural, reduce costurile de întreținere a spațiilor verzi, ajută la dispersia semințelor din pajiști naturale și la regenerarea speciilor vegetale care coevoluează cu animalele. Multe semințe germinează mai bine după ce trec prin sistemul digestiv al animalelor sau intră în contact cu enzimele din saliva acestora.
Scopul principal al inițiativei din Quinta de Torre Arias, Madrid este să conecteze trecutul istoric al domeniului, ca fermă mixtă de recreere și activități agricole, cu funcția sa actuală ca parc public. Zona dispune de un patrimoniu valoros, cum ar fi grajduri, curți pentru animale, grădini și sere, precum și specii vegetale asociate pășunatului de-a lungul secolelor. Astfel că locuitorii au dorit înființarea unei ferme urbane publice, care să servească drept centru educațional pentru publicul larg și bază de cercetare pentru experți, pentru a se realiza studii pe termen lung privind biodiversitatea și planificarea urbană sustenabilă.
Agricultura urbană oferă așadar o soluție promițătoare pentru a face orașele mai verzi și mai locuibile, iar împreună cu alte acțiuni, precum reducerea transportului privat, înlocuirea mașinilor pe combustie cu cele nepoluante și extinderea spațiilor pietonale poate contribui la transformarea orașelor în spații mai plăcute și mai productive pentru locuitori.
