Foto: Dreamstime
Conceptul conform căruia poate fi considerată alimentație un medicament ar putea părea o idee emergentă în lumea occidentală, dar există de secole, fiind piatra de temelie a sănătății în multe culturi din întreaga lume. Totuși, rolul dietei și alimentației în prevenirea și gestionarea bolilor, comparativ cu medicina convențională, a fost pus sub semnul întrebării, notează Medical News Today.
Faptul că alimentația poate influența sănătatea unei persoane este bine cunoscut de către profesioniștii din domeniul sănătății din întreaga lume. Persoanele care au acces la o nutriție adecvată sunt mai predispuse să aibă un sistem imunitar puternic, o sarcină și naștere mai sigure, un risc mai scăzut de diabet și boli cardiovasculare și o durată de viață mai lungă.
Motivele pentru aceasta sunt diverse, complexe și încă nu sunt pe deplin înțelese. Unele cercetări au arătat că o dietă bogată în zaharuri adăugate, grăsimi saturate și trans, precum și în sodiu în exces, poate induce inflamații cronice, un factor de risc important în dezvoltarea bolilor de inimă, diabetului de tip 2, sănătății intestinale precare și altor boli cronice.
De asemenea, Asociația Americană a Inimii recomandă o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, lactate cu conținut scăzut de grăsimi și proteine de origine vegetală sau animale fără grăsime, pentru a sprijini sănătatea cardiovasculară. Experții consideră că acest tip de dietă contribuie la o mai bună sănătate prin reducerea factorilor de risc nocivi pentru bolile cardiovasculare, inclusiv inflamațiile, colesterolul ridicat, hipertensiunea arterială și somnul de proastă calitate.
Alimentele, asociate cu starea de sănătate
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) asociază, de asemenea, starea nutrițională cu sănătatea sistemului imunitar. Cercetările arată, de asemenea, că carotenoidele — antioxidanți naturali găsiți în anumite legume și fructe — pot îmbunătăți metaboliții din sânge la persoanele cu boli hepatice.
Decenii de cercetări științifice susțin rolul esențial al dietei în gestionarea sănătății, un aspect care nu trebuie subestimat.
Conform Ghidurilor Alimentare pentru Americani 2020-2025, baza unei diete sănătoase este constituită din consumul ridicat al unei varietăți de alimente și băuturi bogate în nutrienți, cum ar fi:
- – fructe
- – legume
- – cereale integrale
- – lactate cu conținut scăzut sau fără grăsimi
- – proteine slabe
- – grăsimi și uleiuri sănătoase.
Pentru o sănătate optimă, consumul de zahăr adăugat, sare, grăsimi saturate și alcool ar trebui limitat. Dietele care pot aduce beneficii pentru sănătate includ dieta mediteraneană, abordările alimentare pentru stoparea hipertensiunii (DASH) și abordarea „MyPlate” a Departamentului de Agricultură al Statelor Unite (USDA).
Când poate fi alimentația un medicament
Nu există o definiție unică a acestui concept, dar acesta se referă, în general, la prioritizarea alimentației și a dietei într-un plan de sănătate personalizat, cu scopul de a preveni, reduce simptomele sau inversa o stare de boală.
Aceasta se concentrează pe consumul crescut al unei varietăți de alimente integrale, minim procesate, de origine vegetală, și pe limitarea consumului de alimente procesate, bogate în zahăr adăugat, ulei și sare.
Alimentele pe care susținătorii acestei abordări le consideră cu proprietăți medicinale, adesea datorită conținutului ridicat de anumiți micronutrienți sau biomolecule (uneori numite alimente funcționale), sunt de un interes deosebit pentru cei care consideră alimentația un instrument terapeutic.
Acestea includ o varietate de ierburi și condimente, leguminoase, nuci și semințe, cereale integrale, fructe și legume.
Abordarea „alimentația ca medicament” în managementul sănătății provoacă conceptele medicinei convenționale, care se bazează în principal pe progresele tehnologice din domeniul medical pentru a gestiona sănătatea și bolile cu ajutorul medicamentelor farmaceutice.
Este important de menționat că medicina convențională, în special în Occident, prescrie schimbări în dietă și stil de viață ca tratament de primă intenție pentru unele afecțiuni, cum ar fi sindromul ovarelor polichistice (PCOS).
Totuși, accentul este pus pe echilibrul macronutrienților în dietă, iar până în prezent există puțină claritate cu privire la ceea ce ar trebui să însemne acest lucru în cazul oamenilor, așa cum este detaliat într-un articol publicat în revista Nature.
Argumente pro
Iată câteva dintre beneficiile abordării „alimente ca medicament” în îngrijirea sănătății.
Gestionarea bolilor
Terapia nutrițională medicală este o practică bazată pe dovezi, care utilizează dieta și alimentația pentru a sprijini tratamentul bolilor și este o demonstrație clară a rolului pe care alimentația îl joacă în gestionarea bolilor cronice.
De exemplu, creșterea consumului de fibre alimentare susține scăderea nivelurilor de zahăr din sânge la persoanele cu prediabet sau diabet, reducând riscurile de daune nervoase și ale vaselor de sânge asociate cu niveluri ridicate de zahăr.
Îmbunătățirea calității dietei poate, de asemenea, să reducă simptomele bolilor și să îmbunătățească calitatea vieții.
Un studiu sugerează că o dietă mediteraneană modificată poate reduce durerea, oboseala și disconfortul la persoanele cu lipoedem, o afecțiune în care există o acumulare anormală de grăsime în extremitățile inferioare.
De asemenea, studiile observaționale au identificat faptul că o dietă sănătoasă în timpul tratamentului împotriva cancerului la sân poate reduce simptomele negative cauzate de tratament, inclusiv greață, vărsături și pierderea apetitului.
Costuri mai reduse
Prevalența bolilor cronice a crescut la nivel global, împreună cu costurile asociate pentru sistemele de sănătate.
În 2010, se estima că 86% din costurile de sănătate din SUA — mai mult de 400 de miliarde de dolari — erau dedicate tratamentului pacienților cu cel puțin o boală cronică. Aceste costuri sunt împărțite între resursele publice și cheltuielile pacienților.
Utilizarea abordării „alimentația ca medicament” ar putea reduce costurile de îngrijire a sănătății prin reducerea severității bolii, ceea ce ar duce la analize de laborator mai bune, mai puține medicamente și mai puține spitalizări.
Totuși, problemele și politicile legate de accesul la alimente sănătoase în comunitățile cu venituri mici din Statele Unite, care pot susține îmbunătățirea sănătății și reducerea costurilor de îngrijire a sănătății, trebuie continuu abordate.
Argumente contra
„Alimentația ca medicament”, totuși, nu este o abordare fără imperfecțiuni. Iată câteva dintre limitările sale.
Nu este un remediu universal
„Alimentația ca medicament” nu reprezintă o soluție de sine stătătoare pentru toate condițiile de sănătate.
Dezvoltarea bolilor cronice continuă să fie complexă și poate fi atribuită cauzelor care nu sunt legate de dietă, inclusiv riscurilor genetice, expunerii la toxine de mediu sau condițiilor autoimune.
Astfel, în timp ce „alimentația ca medicament” poate sprijini gestionarea bolilor prin îmbunătățirea simptomelor și încetinirea progresiei acestora în anumite cazuri, nu trebuie folosite ca tratament de sine stătător, ci împreună cu terapii medicale corespunzătoare.
Alimentează dezinformarea
Rețelele sociale pot fi o sursă eficientă de promovare a sănătății printre profesioniștii din domeniul sănătății și organizații.
Totuși, ele pot fi și o sursă de dezinformare și distribuire de informații neverificabile, în special în ceea ce privește „alimentația ca medicament” sau terapiile alternative.
Așa cum este detaliat în „Food Isn’t Medicine” de nutriționistul Dr. Joshua Wolrich, demonizarea unor alimente individuale poate duce la comportamente alimentare nesănătoase.
Interacțiuni între medicamente și nutrienți
Este important să se ia în considerare și modul în care alimentele interacționează cu medicamentele. Aceasta se numește interacțiune medicament-nutrient, care poate spori sau întrerupe efectul unui medicament în organism.
Un exemplu comun este sucul de grapefruit, pe care medicii îl recomandă adesea să fie evitat atunci când se iau anumite medicamente, deși unele cercetări sugerează că acesta poate spori efectul statinelor care scad colesterolul.
Interacțiunile medicament-nutrient trebuie luate în considerare pentru a asigura o relație optimă între „alimente ca medicament” și intervențiile medicale adecvate, în interesul cel mai bun al îngrijirii pacientului.
