Foto: Freepik
Prelucrarea alimentelor este o parte esențială a industriei alimentare moderne, transformând alimentele crude în produse sigure, convenabile și ușor de transportat. Totuși, alimentele ultraprocesate sunt văzute ca fiind cele mai dăunătoare sănătății, dar nutriționiștii nuanțează puțin această idee, arată Food Unfolded.
O serie de metode de procesare pot aduce beneficii sănătății noastre. Este vorba despre fermentare, care poate îmbunătăți conținutul nutrițional al legumelor. De asemenea, măcinarea boabelor le îmbunătățește digestibilitatea, iar pasteurizarea laptelui contribuie la siguranța alimentară și reduce risipa. Dincolo de conservare, procesarea alimentelor se adresează nevoilor dietetice specifice prin crearea de produse precum lactate fără lactoză și alimente fortificate.
Diferența dintre alimentele procesate și cele ultraprocesate
„Alimentele procesate” precum peștele conservat, fructele în sirop sau pâinea cu aluat includ de obicei doar câteva ingrediente adăugate, cum ar fi sare, ulei sau zahăr. Pe de altă parte, alimentele ultraprocesate (UPF) se caracterizează printr-o listă extinsă de ingrediente adăugate, cum ar fi sare, gume, coloranți artificiali sau conservanți. Deși definiția exactă este încă în dezbatere din cauza varietății mari de procese și ingrediente utilizate, acestea sunt în mare parte realizate într-un cadru industrial, folosind substanțe alimentare extrase precum grăsimi, amidon, îndulcitori artificiali și grăsimi (hidrogenate). Alimentele ultraprocesate conțin adesea aditivi precum coloranți, arome sau stabilizatori.
O modalitate ușoară de a vă gândi dacă un aliment este procesat sau neprocesat este să vă întrebați dacă l-ați putea recrea în propria bucătărie. Dacă nu puteți, probabil că este ultraprocesat.
Astăzi, alimentele ultraprocesate constituie o parte semnificativă a dietelor generale. Aproape 60% din caloriile consumate de adulții din Statele Unite provin din surse ultraprocesate. În țări precum Anglia, Canada, Franța, Liban, Japonia și Brazilia, alimentele ultraprocesate contribuie la 25-50% din aportul total de calorii.
Cum afectează alimentele ultraprocesate sănătatea
Consumul unei diete bogate în alimente ultraprocesate a fost asociat în mod constant cu diverse efecte adverse asupra sănătății, inclusiv obezitatea, sindromul metabolic, boli cardiovasculare și cancer. Extindendu-se dincolo de sănătatea fizică, un studiu din Brazilia care a implicat peste 10.000 de adulți a stabilit în plus o legătură clară între consumul de alimente ultraprocesate și declinul cognitiv. În conformitate cu aceste constatări, cercetările recente din SUA au indicat o potențială legătură între consumul ridicat de alimente ultraprocesate, în special cele cu îndulcitori artificiali, și un risc crescut (până la 50%) de a dezvolta depresie.
Densitatea lor ridicată de energie, structura moleculară modificată și deficiența nutrienților esențiali pot explica potențial aceste probleme de sănătate. Totuși, sunt necesare mai multe cercetări. Deși majoritatea cercetărilor se realizează prin studii observaționale, un studiu clinic recent a comparat impactul dietelor ultraprocesate și neprocesate asupra a 20 de adulți sănătoși, supraponderali, timp de 14 zile. Participanții – cărora li s-a cerut să mănânce cât de mult sau cât de puțin au dorit – au consumat o medie suplimentară de 500 de kcal pe zi la dieta ultra-procesată, rezultând o creștere medie în greutate de două kilograme. Și, deși studiul a fost limitat, având o dimensiune mică a eșantionului, aceste constatări sugerează că scăderea aportului de alimente ultraprocesate poate ajuta la prevenirea și tratarea obezității.
Nu toate alimentele ultraprocesate sunt la fel
Este important de reținut că această clasificare a alimentelor ultraprocesate este nuanțată și nu toate sunt în mod inerent nesănătoase. Un studiu privind alimentele ultraprocesate care compară diferite subgrupuri, cum ar fi produsele de origine animală, băuturile îndulcite, alternativele pe bază de plante, pâinea și cerealele, a găsit diferite asocieri cu creșterea multimorbidității. Această constatare sugerează că anumite alimente din această categorie, cum ar fi pâinea și cerealele ultraprocesate sau alternativele pe bază de plante, nu au fost neapărat asociate cu riscuri mai mari pentru sănătate.
Având în vedere acest lucru, unele părți interesate (care sunt implicate în dezvoltarea proteinelor alternative) susțin că clasificarea alimentelor ultraprocesate utilizată în prezent ar putea simplifica excesiv natura variată a alimentelor procesate și ultraprocesate. Aceasta este amplificată de concepția greșită că „naturalul este întotdeauna sănătos”. Acest lucru este valabil mai ales în sectorul alimentelor pe bază de plante, unde progresele tehnologice pot îmbunătăți profilul nutrițional al alimentelor ultraprocesate, fără a se baza neapărat pe aditivi nocivi. Un studiu recent arată că alternativele de carne pe bază de plante etichetate ca alimente ultraproesate pot oferi avantaje nutriționale, cum ar fi grăsimi saturate mai scăzute și conținut mai mare de fibre – contribuind la un impact pozitiv asupra sănătății.
În general, atingerea unui echilibru între beneficiile procesării alimentelor și menținerea calității nutriționale este esențială pentru promovarea bunăstării și prevenirea efectelor adverse asociate consumului excesiv de alimente ultraprocesate.
