Marile exploatații agricole obțin profituri record atunci când prețurile alimentelor cresc vertiginos, în timp ce fermele mici se luptă cu marje foarte mici, arată un articol The Guardian, care a consultat statistici europene.
Diferența de venituri între cele mai mari și cele mai mici ferme din Europa s-a dublat în ultimii 15 ani și a atins niveluri record în același timp în care numărul fermelor mici s-a prăbușit, a constatat o analiză Guardian a datelor privind veniturile agricole.
Cifrele provenite de la Rețeaua de date contabile agricole (FADN) a Comisiei Europene și de la Eurostat sugerează că agricultorii de pe întregul continent au obținut profituri record atunci când războiul din Ucraina a dus la creșterea prețurilor la alimente, stimulând o tendință de lungă durată de creștere a veniturilor medii care a depășit inflația.
Cu toate acestea, fermele mari continuă să culeagă cea mai mare parte a profiturilor, în timp ce marjele extrem de mici ale fermelor mici au provocat un iad financiar pentru unii fermieri și i-au forțat pe alții să își înceteze activitatea.
Analiza vine în contextul în care o coaliție formată din fermieri, comercianți cu amănuntul și ecologiști, convocată de Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a prezentat un nou set de propuneri radicale pentru sprijinirea fermierilor în dificultate și reducerea poluării. Viziunea comună solicită schimbări urgente, inclusiv o revizuire a subvențiilor controversate.
Dar aceasta vine, de asemenea, pe măsură ce Europa se îndreaptă spre dreapta din punct de vedere politic, unele guverne populiste atacând normele de mediu și beneficiind de un sprijin semnificativ din partea regiunilor rurale deprimate – în care, în multe cazuri, fermele mici au fost închise sau cumpărate și din care tinerii se îndreaptă spre orașe, lăsând în urmă societăți pe care istoricul Geert Mak le descrie drept „mai tradiționale, conservatoare și neliniștite”.
Numărul fermelor mai mici de 30 de hectare (75 de acri) a scăzut cu un sfert în 2010, conform datelor Eurostat.
Creșterea veniturilor medii pune în discuție afirmația conform căreia agricultura în ansamblu este un sector cu salarii mici, presat din ce în ce mai mult de supermarketuri egoiste, clienți insensibili și norme de mediu costisitoare.
Dar în spatele prosperității în creștere a sectorului se ascunde o mare inegalitate. Raportul veniturilor pe lucrător între fermele cu o dimensiune economică cuprinsă între 2 000 și 8 000 de euro (1 700 și 6 750 de lire sterline) și cele cu o dimensiune economică mai mare de 500 000 de euro a atins cel mai ridicat sau al doilea cel mai ridicat nivel în 2022, în funcție de modul de estimare a acestor venituri.
Diferența de venit a crescut de la de zece ori în 2007 la de douăzeci de ori în 2022 atunci când este măsurată prin valoarea adăugată netă pe unitate de muncă agricolă, un indicator al venitului care este potrivit pentru compararea exploatațiilor din sector, și de la de treizeci de ori la de șaizeci de ori atunci când este măsurată prin venitul familiei agricole, care ia în considerare numai exploatațiile cu muncă neremunerată.
Atunci când se compară fermele mici cu a doua categorie de ferme ca mărime din setul de date, cele cu o dimensiune economică cuprinsă între 50 000 și 100 000 de euro, diferența de venit a crescut cu 43% la prima măsură și cu 71% la a doua măsură.
Atunci când se compară fermele mici cu a doua categorie de ferme ca mărime din setul de date, cele cu o dimensiune economică cuprinsă între 50 000 și 100 000 de euro, diferența de venit a crescut cu 43% la prima măsură și cu 71% la a doua măsură.
Progresele tehnologice se află în centrul unei tendințe de lungă durată, în care numărul fermierilor din Europa a scăzut, pe măsură ce fermele mari le-au înghițit pe cele mici și au înlocuit lucrătorii cu mașini.
Sebastian Lakner, un economist agricol de la Universitatea din Rostock, a declarat că sporurile de productivitate au fost mult timp mai mari în agricultură decât în alte industrii consacrate, creând o „bandă de rulare tehnologică” pe care fermele mici s-au străduit să țină pasul.
„Trebuie să crești”, a spus Lakner. „Fermele care nu se pot dezvolta – și care nu își pot permite tractoare mari, tehnologii inovatoare – trebuie să renunțe”.
În septembrie, un raport susținut de Comisia Europeană a solicitat o revizuire a subvențiilor pentru agricultură, înființarea unui „fond de tranziție echitabilă” pentru a ajuta agricultorii să adopte practici durabile, precum și sprijin financiar direcționat pentru cei care au cea mai mare nevoie de el.
