Ce gust avea vinul galo-roman? Cum miroseau parfumurile din Grecia Antică? O expoziţie retrospectivă organizată la Paris îi invită pe vizitatori să descopere şi să savureze aromele Antichităţii, graţie eforturilor depuse de un arheolog de la College de France, informează vineri AFP, citatăd e Agerpres.
Timp de aproape 50 de ani, Jean-Pierre Brun s-a dedicat studierii tehnicilor şi economiilor din Antichitate, efectuând săpături în cartierele artizanilor din Pompeii, interesându-se de viticultura din Galia şi reconstituind chimia parfumurilor din Grecia Antică.
Amfore, dopuri de plută, lămpi cu ulei şi vase de parfum – Muzeul Luvru a împrumutat o serie de obiecte pentru această expoziţie – precum şi prese de vin, crame şi nave de transport, expuse sub forma unor machete, i-au oferit cercetătorului francez informaţii preţioase despre aceste produse.
Desigur, existau reţetele lui Dioscorides, medicul şi farmacologul grec din secolul I d.Hr. “Însă totul era puţin cam abstract”, a declarat curatorul expoziţiei.
Analizând sedimentele găsite pe fundul unor vase de parfum şi colaborând cu un chimist specializat, arheologul francez a putut să recreeze unul dintre acele uleiuri parfumate, rhodinon, pe care vizitatorii expoziţiei sunt invitaţi să îl miroasă.
Reţele comerciale
„Era lăsat destul de puţin să se învechească, ceea ce îi dădea un gust destul de aspru. Vinurile erau ‘îndoite’ în mod regulat cu apă sau erau condimentate puternic pentru a sparge această asprime. Semănau puţin cu un vin fiert”, a explicat curatorul expoziţiei.
„Reţelele comerciale erau extrem de dense. Avem mereu tendinţa de a crede că în secolul al XXI-lea trăim într-o lume interconectată, dar acest lucru se întâmpla deja în acele perioade”, a adăugat Julien Auber de Lapierre.
Descoperirea în sudul Franţei a unor vile agricole „capabile să producă câteva mii de hectolitri pe an” a arătat că viticultura nu era doar „o producţie de amatori destinată consumului local, ci şi exportului”, notează curatorul expoziţiei.
Altele au fost descoperite la marginea lumii antice, în Germania sau în deşertul egiptean, unde garnizoanele romane păzeau rutele comerciale către subcontinentul indian, iar cioburile lor erau folosite pentru schimbul de mesaje de la o fortăreaţă la alta, de exemplu despre disputele dintre soldaţi.
„Este vorba despre «mica istorie», dar care contribuie la a reda viaţa şi o anumită umanitate acestor rute ale caravanelor”, spune Julien Auber de Lapierre.
