Sursa foto: Pixabay
Gutuia, cunoscută pentru aroma sa puternică și caracterul astringent în stare crudă, devine o adevărată vedetă atunci când este gătită. Pulpa capătă o culoare roz atrăgătoare, oferind jeleurilor și conservelor un aspect aparte și o savoare unică. Deși nu este la fel de populară precum alte fructe, gutuia este folosită frecvent pentru a adăuga o aromă aparte merelor coapte sau înăbușite.
Gutuia. Istoric și răspândire
Originară din Asia Mică și Caucaz – cu precădere în Turcia, Armenia, Georgia și Iran – gutuia și-a extins influența până în zona mediterană, fiind apreciată încă din antichitate în Grecia și Italia. Cultivată de peste 4000 de ani, primele mențiuni scrise despre gutui datează din anul 600 Î.Hr., fiind prezente în scrierile grecilor antici, precum filozoful Teophrastus și poetul Callimachus, dar și în textele romanilor, precum cele ale naturalistului Pliniu cel Tânăr.
Astăzi, țările care domină producția mondială de gutui includ Turcia, China, Uzbekistan și Iran. În Statele Unite, în 2009, datele USDA (U.S. Department of Agriculture – n.red.) arătau că doar 100 de hectare erau dedicate cultivării gutuilor, în special în California. Fructul este folosit nu atât pentru consum, cât pentru utilizarea sa ca portaltoi pentru pere, contribuind la crearea unor arbori mai mici, mai ușor de întreținut și recoltat.
Beneficiile gutuilor pentru sănătate
Pe lângă gustul unic, gutuile sunt extrem de valoroase pentru sănătate. Acestea sunt bogate în vitaminele A, B și C, precum și în minerale esențiale precum potasiu, calciu, magneziu și fier. De asemenea, fibrele din gutui susțin o digestie sănătoasă.
Consumul regulat de gutui poate aduce următoarele beneficii:
- Vitamina C contribuie la prevenirea răcelilor și la creșterea imunității, mai ales în sezonul rece.
- Antioxidanții ajută la combaterea radicalilor liberi, prevenind îmbătrânirea prematură și inflamațiile.
- Fibrele din gutui susțin o digestie sănătoasă și previn constipația.
- Aciditatea naturală ajută la pierderea în greutate prin accelerarea metabolismului și intensificarea arderilor.
- Taninul și pectina contribuie la sănătatea mucoasei digestive.
- Potasiul ajută la reducerea presiunii arteriale.
Gutuile în gastronomie
Gutuile au o pulpa alb-cremoasă și un miez asemănător cu cel al merelor sau perelor, însă ele capătă o cu totul altă „personalitate” prin gătire. Căldura transformă culoarea lor, prin formarea pigmenților antociani, de la un roz palid la un roșu intens, conferindu-le un aspect deosebit în deserturi și mâncăruri.
Gutuile aduc o notă distinctă deserturilor, mai ales atunci când sunt combinate cu alte fructe, precum merele, în plăcinte sau tarte. Se potrivesc de minune cu mirodenii precum scorțișoara și cuișoarele și cu îndulcitori naturali, cum ar fi mierea, ceea ce le face ideale pentru gemuri. Un gem de gutui poate fi savurat ca umplutură pentru clătite sau direct din borcan atunci când vrei un dulce sănătos și aromat.
În bucătăriile Orientului Mijlociu și Africii de Nord, gutuile sunt la fel de frecvent întâlnite în preparatele sărate. Ele sunt folosite pentru a adăuga o notă acrișor-dulce în mâncăruri precum tajine-ul cu miel și bame sau khoresh-e beh, o tocană persană din gutui cu carne de miel sau vită. O altă rețetă interesantă este curcanul fript cu glazură de gutui, unde dulceața fructului echilibrează savoarea cărnii.
În tradiția culinară italiană, gutuia este vedeta mostardei, un condiment special care combină fructele cu muștarul pentru un contrast inedit între dulce și picant.
Depozitare și păstrare
Gutuile pot fi păstrate la temperatura camerei timp de o săptămână sau, pentru o durată mai lungă, la frigider, într-o pungă de hârtie, unde pot rezista câteva săptămâni.
Dacă ați tăiat gutuile și nu plănuiți să le gătiți imediat, este esențial să le păstrați într-un vas cu apă acidulată, adăugând suc de lămâie pentru a preveni oxidarea rapidă a fructelor.
Dulciuri și conserve din gutui
Una dintre cele mai faimoase delicatese din gutui este membrillo, un desert spaniol preparat din gutui fierte și zahăr, care se potrivește perfect cu brânzeturile tari precum Manchego. Alte țări europene au tradiții similare, cum ar fi pâte de coing în Franța, cotognata în Italia sau marmelada în Portugalia, toate având la bază gutuile și fiind consumate adesea cu pâine sau biscuiți.
Pe lângă dulciuri, gutuile murate sunt o opțiune fantastică pentru a adăuga un contrast de gust pe platouri de brânzeturi sau în sandvișuri. Iar dacă dorești să prepari dulceață sau jeleu de gutui, vestea bună este că acestea nu necesită adăugarea de pectină, fructul având în mod natural această substanță, care îi conferă consistență.
Prin versatilitatea sa, gutuia își câștigă un loc binemeritat atât în preparatele dulci, cât și în cele sărate, aducând un plus de culoare și aromă în bucătăriile din întreaga lume.
Știați că… ?!
- La fel ca merele și perele, se crede că gutuile sunt originare din Caucaz și din Asia de Vest și Centrală. Copacii sălbatici mai pot fi găsiți în Azerbaidjan, Iran, sud-vestul Rusiei și Turkmenistan.
- Deși acum ne gândim la marmeladă care implică citrice, cuvântul se referea inițial la conserve de gutui. Cuvântul portughez pentru fruct este marmelo, care provine din greaca veche melimelon, sau „miere-măr”.
- Înainte de anii 1890, când gelatina comercială a fost introdusă pentru prima dată, fructul a fost folosit în principal ca sursă naturală de pectină, un agent de îngroșare pentru gemuri, jeleuri și alte dulciuri.
- 84% din conținutul unei gutui este apă.
- în Franța, mai exact în zona Val de Loire, din gutui se produce lichior.
- Rămurelele de gutui sunt folosite pentru altoirea perilor pentru a-i face să producă mai multe fructe și pentru a accelera procesul de coacere.
- Cojile de gutui sunt folosite pentru aromarea ceaiului verde, pentru a-i da un gust mai dulce.
Surse: foodprint, curatorialist, thespruceeats, bucataras, britannica
Sursa foto: Pexels / flickr Valentin Likyov
