Curiozități agrifood – 9 septembrie: Cât e de adevărat că sarea de Himalaya are proprietăți nutritive importante?

A câștigat teren pe piață în ultimii ani sarea de Himalaya, de culoare roșiatică pentru că are în componența sa, în afară de alte minerale,  o parte importantă de oxid de fier (altfel spus, rugină). Este chiar impropriu numită de Himalaya, pentru că în realitate se extrage dintr-o salină din Punjab, în Pakistan.

Iar asta e doar una dintre multele inexactități de care i se leagă numele. Este prezentată ca un produs pur, dar în realitate însăși faptul că este bogată în minerale o face în realitate un produs impur. Apoi, nu este singura sare cu tonalități roz de acest tip, cum se crede.

Dar de departe cea mai derutantă informație legat de ea ține de proprietățile ei benefice. Nu neagă nimeni prezența sărurilor minerale. Însă, evidențiază nutriționiștii, cum consumul de sare trebuie limitat la câteva grame pe zi, această sare nu poate fi în niciun caz o sursă de oligoelemente, cum de cele mai multe ori este prezentată.

La un consum de 5 g maxim pe zi sare, cât este oficial recomandat, mineralele care ajung în organism sunt de ordinul a 0,0001g. În plus, nici nu conține iod natural, precum sarea extrasă din mare, util pentru funcționarea corectă a tiroidei. Se vinde însă cu prețuri de circa 30 de ori mai mari decât sarea obișnuită.