Au speculat marile companii creșterea prețurilor materiilor prime pentru a-și crește profitul? Ce spun bilanțurile producătorilor de alimente și băuturi

În cursul anului trecut, caracterizat de spirala inflaționistă, profitul marilor producători din domeniul alimentar  a crescut semnificativ. Totodată, creșterea prețurilor la alimente a compensat și chiar a depășit creșterea prețurilor la materiile prime, ducând la profituri și mai mari. Sunt două dintre principalele concluzii ale unei analize publicate de Corriere della Sera.

Acum că prețurile par să fi revenit sub control, este timpul să tragem linie peste ultimii doi ani de inflație ridicată. A dus aceasta la o redistribuire a bogăției? În beneficiul cui? Răspunsul depinde, desigur, de la țară la țară, pentru că băncile centrale și guvernele au adoptat politici diferite, notează publicația italiană.

Însă, analizând bilanțurile marilor grupuri, se poate observa o tendință transnațională, precizează analiza: majoritatea companiilor au reușit să transfere asupra clienților creșterea costurilor materiilor prime și ale celor cu logistica; ba chiar creșterea prețurilor finale la produsele alimentare a depășit creșterea costurilor, ducând astfel la profituri și mai mari, chiar record, în unele cazuri.

Acest lucru este valabil pentru mai multe sectoare: pentru industria energetică, după explozia prețurilor la gaz și petrol, pentru bănci, după creșterea bruscă a ratei dobânzilor și pentru sectorul alimentar, așa cum demonstrează un studiu al companiei de consultanță etoro.com, citat de Corriere, pornind bilanțurile celor mai mari producători de băuturi, gustări și alte bunuri de larg consum.

Inflația în coșul de cumpărături

Deși explozia prețurilor la gaz ca urmare a invaziei rusești în Ucraina a dat naștere unei spirale generale a prețurilor, alimentele sunt componenta care a contribuit cel mai mult la prelungirea fazei inflaționiste.

De exemplu, în noiembrie 2022, creșterea prețurilor alimentelor a atins un vârf de 13% în Italia și chiar și în februarie 2024, un an și jumătate mai târziu, rata de creștere se situa la 3,7%, în scădere evidentă dar mult peste 0,8%, rata medie de creștere a prețurilor anterior războiului.

Iar riscurile unor noi creșteri nu sunt deloc excluse: din cauza recoltelor proaste din Africa, de exemplu, prețurile la cacao au crescut cu 54% de la începutul anului și se află la maxime istorice. Același lucru se poate spune despre zahăr și uleiul de măsline, precum și despre o lungă serie de materii prime pentru alimente și băuturi, printre care pe primul loc sunt cerealele dar și sectorul legumicol. Acestea sunt date pe care băncile centrale nu le pot ignora, deoarece produsele alimentare și băuturile nealcoolice au cea mai mare pondere în coșul zilnic, scriu ziariștii italieni.

Maxi-profiturile producătorilor

Având în vedere aceste date, ne-am aștepta la o scădere a marjelor producătorilor de alimente și băuturi sau cel puțin la o stabilizare a acestora. Însă, conform analizei etoro.com, notează ziarul italian, în ultimul an, cei mai mari producători alimentari cotați la bursă și-au crescut în medie marjele de profit cu peste 14%, iar profiturile nete cu peste 34%. Și asta deși veniturile totale au crescut cu mult mai puțin, respectiv 6,5%.

Aceasta sugerează că respectivele companii au reușit să compenseze mai mult decât creșterea costurilor materiilor prime prin creșterea prețurilor. Ba chiar, acceptând uneori chiar să vândă mai puține produse în valoare absolută.

Dinamici similare se observă și pe piața băuturilor, unde cei mai mari producători cotați au văzut creșterea în medie a marjelor de profit cu peste 9% și a profiturilor nete cu aproape 21%, în fața unei creșteri mai modeste a cifrei de afaceri, de circa 6%.

Profiturile au alimentat inflația

Analiza sugerează că, deși nu există certitudinea absolută că firmele au profitat de pe urma costurilor mai mari prin creșterea directă a prețurilor pentru consumatori, evoluția generală a companiilor din sector este greu de explicat doar prin eficiența operațională, explică Gabriel Debach, analist de piață italian la eToro.com. În multe situații, în loc să mărească direct prețurile, companiile adoptă strategii precum reducerea dimensiunilor pachetelor sau a conținutului produselor, sau oferirea a mai puține servicii (așa-numita shrinkflation, n.r.), a adăugat el.

În favoarea acestei interpretări vine și un studiu din iunie 2023 al Fondului Monetar Internațional, conform căruia creșterea profiturilor companiilor a fost responsabilă pentru 45% din creșterea prețurilor înregistrată în Europa între începutul anului 2022 și mijlocul anului 2023.

Conflictul cu supermarketurile

Revizuirea continuă în sus a listelor de prețuri de către producătorii mari din industria alimentară a cauzat un conflict cu marile lanțuri de distribuție. Bătălia între marii retaileri și producători rămâne încă acerbă, cu consecințe evidente. Unele lanțuri au ajuns chiar să elimine de pe rafturile lor produsele unor giganți, acuzându-i de creșteri excesive ale prețurilor pe care supermarketurile nu le mai pot absorbi pentru a atenua impactul asupra consumatorilor.

Dealtfel, bilanțurile marilor lanțuri de distribuție par mai puțin roz decât cele ale furnizorilor lor: cu toate că există excepții notabile, eToro.com calculează că, în medie, creșterea veniturilor lanțurilor de supermarketuri a fost în linie cu cea a marjelor lor de profit – ambele în jur de 9%. Deci o creștere a profitului aproape inexistentă.