VIDEO | Fântâna de sănătate | De ce ne este poftă de dulce seara. Dr. Sorina Ispas, despre legătura dintre intestin, creier și senzația de foame: „Dietele restrictive sunt foarte rele pentru noi”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Microbiota intestinală, somnul și stresul pot influența apetitul și alegerile alimentare. As. univ. dr. Sorina Ispas, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, explică de ce controlul greutății nu ține doar de voință și ce obiceiuri ne pot ajuta să ne reglăm alimentația.

De ce ne este foame chiar și după ce am mâncat sau de ce simțim nevoia să consumăm ceva dulce seara, când ne așezăm pe canapea? Răspunsul nu ține doar de stomac. În spatele senzației de foame se află mecanisme complexe, în care comunică intestinul, creierul și hormonii implicați în reglarea apetitului.

În cel mai recent episod al podcastului „Fântâna de sănătate”, produs de G4Food și moderat de nutriționistul Tania Fântână, as. univ. dr. Sorina Ispas a explicat cum influențează microbiota intestinală senzația de foame, de ce lipsa somnului poate schimba alegerile alimentare și care sunt obiceiurile ce susțin un metabolism sănătos.

Intestinul și creierul comunică permanent

Senzația de foame nu este determinată exclusiv de nevoia stomacului de a primi hrană. Intestinul găzduiește microbiota, o comunitate de microorganisme care participă la procese importante pentru organism și care comunică, prin intermediul unor semnale, cu sistemul nervos.

„În intestinul nostru se întâmplă atât de multe reacții și atât de multe secreții care sunt transmise mai departe pe anumite axe”, explică dr. Sorina Ispas.

Un rol important îl are hipotalamusul, regiune a creierului implicată în reglarea foamei, a setei și a temperaturii corpului. Comunicarea dintre intestin și creier este bidirecțională, iar dezechilibrele din acest sistem pot influența mecanismele care reglează apetitul.

Medicul atrage atenția și asupra rolului alimentației în menținerea echilibrului microbiotei. Cercetările asupra relației dintre dietă, inflamație și funcționarea creierului continuă, iar unele rezultate provin din studii experimentale care nu pot fi extrapolate automat la oameni.

De ce apare pofta de dulce seara

Nevoia de a mânca ceva dulce nu este întotdeauna un semn al foamei fizice. Emoțiile, oboseala, stresul și obiceiurile formate în timp pot contribui la această dorință.

„Creierul nostru e foarte ușor de păcălit. Îi dăm puțin zahăr. L-am păcălit și peste o oră ne e foame”, spune medicul.

Alimentele bogate în zaharuri pot oferi o senzație imediată de plăcere, însă aceasta nu garantează o sațietate de durată. De aceea, contează și compoziția meselor, nu doar cantitatea de mâncare consumată.

Dr. Sorina Ispas recomandă asocierea fibrelor cu surse de proteine, pentru susținerea sațietății și a sănătății intestinale. Legumele, fructele consumate în cantități potrivite și alimentele care furnizează proteine pot face parte dintr-o alimentație echilibrată.

Somnul insuficient poate influența apetitul

Un alt factor important este somnul. Potrivit medicului, adulții ar trebui să urmărească un somn de calitate, de aproximativ șapte până la nouă ore pe noapte.

Odihna insuficientă poate afecta reglarea hormonală și comportamentul alimentar. În timpul somnului au loc și procese importante pentru funcționarea creierului, inclusiv mecanisme de eliminare a unor produși rezultați din activitatea celulară.

Medicul avertizează și asupra dietelor restrictive și a perioadelor prelungite de înfometare, care pot fi riscante și nu reprezintă o soluție universală pentru scăderea în greutate.

„Dietele restrictive sunt foarte rele pentru noi”, afirmă dr. Sorina Ispas, subliniind că slăbirea trebuie abordată astfel încât să fie protejată masa musculară și să fie evitate deficitele nutriționale.

Ce putem schimba în fiecare zi

În opinia medicului, un stil de viață sănătos presupune mai multe componente: alimentație echilibrată, somn suficient, activitate fizică, gestionarea stresului, evitarea substanțelor nocive și relații sociale de calitate.

Mișcarea poate fi integrată și în zilele aglomerate, prin pauze regulate de la statul pe scaun și deplasări scurte. De asemenea, hidratarea și adaptarea alimentației la nevoile individuale sunt importante.

„Respectarea celor șase piloni e foarte importantă””, spune dr. Sorina Ispas.

Controlul apetitului nu depinde de un singur aliment sau de o regulă aplicată tuturor. Obiceiurile zilnice, odihna și echilibrul alimentar pot contribui la o relație mai bună cu mâncarea, iar persoanele care se confruntă cu probleme persistente de greutate sau cu afecțiuni metabolice ar trebui să ceară sfatul unui specialist.

Urmărește podcastul „Fântâna de sănătate”, o producție G4Food moderată de nutriționistul Tania Fântână, pentru a afla mai multe despre mecanismele care ne influențează sănătatea și alegerile alimentare.