Cât de sănătos este să mesteci gumă în fiecare zi? Dr. Mirel Mogoș vorbește despre efectele mai puțin cunoscute asupra organismului: “De la arsuri gastrice, diaree și dureri de cap, guma de mestecat, folosită excesiv, poate agrava și scrâșnitul dinților în somn”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Să mesteci gumă este un obicei răspândit, pe care mulți oameni îl asociază cu relaxarea, stimularea atenției sau o senzație plăcută de prospețime. În anumite condiții, guma fără zahăr poate avea chiar beneficii pentru sănătatea orală. Însă consumul frecvent și prelungit poate avea și efecte neplăcute, de la dureri ale maxilarului și probleme ale articulației temporomandibulare până la balonare și tulburări digestive, a explicat, pentru G4Food, dr. Mirel Mogoș, medic specialist medicină de familie.

În realitate, medicul spune că mestecatul gumei „păcălește” creierul și stomacul că urmează să primească hrană. Drept urmare, stomacul secretă acid clorhidric (suc gastric). Dacă guma este mestecată pe stomacul gol, acest acid va ataca mucoasa gastrică, iar pe termen lung, acest obicei crește riscul de hiperaciditate, gastrită și poate agrava un ulcer existent.

Mai mult, potrivit dr. Mirel Mogoș, persoanele care mestecă gumă intens, pe parcursul zilei, își „antrenează” și hipertrofiază mușchii masticatori, iar acest lucru poate duce la un scrâșnit al dinților mult mai agresiv în timpul nopții.

Guma de mestecat, făcută din polimeri sintetici

“Mulți oameni nu știu că guma modernă nu mai este făcută din chicle, seva copacului Sapodilla, ci din polimeri sintetici (un tip de plastic și cauciuc, precum poliizobutilena). Poate de aceea s-a și născut mitul potrivit căruia „guma rămâne în stomac 7 ani”. În realitate, dacă o înghițim, ea trece prin sistemul digestiv intactă și este eliminată. Totuși, trebuie precizat că înghițirea unor cantități mari de gumă (în special la copii) poate provoca un blocaj intestinal periculos”, a precizat dr. Mogoș.

Tu știi ce conține guma pe care o mesteci?

În general, oamenii nu prea dau importanță datelor despre…chimia gumei pe care o mestecă.

“Deși, în general, xylitolul și sorbitolul sunt îndulcitorii menționați pe etichetă, multe gume conțin aspartam. Acesta este contraindicat persoanelor cu o afecțiune genetică rară numită fenilcetonurie (PKU) și poate provoca dureri de cap la persoanele sensibile.

De asemenea, BHA (Butilhidroxianisol) este un conservant frecvent utilizat în „baza de gumă”, pentru a preveni râncezirea. Există dezbateri medicale privind potențialul său disruptor endocrin.

​Și, nu în ultimul rând, dioxidul de titan (E171) era folosit pentru a face guma foarte albă. Deși a fost interzis în Uniunea Europeană ca aditiv alimentar, din cauza unor posibile efecte genotoxice, el se mai poate găsi în gumele importate din afara UE. De aceea merită menționată importanța citirii etichetei. Și, să nu uităm de aromele artificiale, care pot provoca reacții alergice” explică dr. Mirel Mogoș.

Sorbitolul din gumă poate fi cauza diareei cronice

Legat de efectele laxative ale gumei de mestecat, în literatura medicală, afecțiunea este cunoscută sub numele de „diaree indusă de sorbitol”.

“Există cazuri celebre, publicate în jurnale de top (precum British Medical Journal), în care pacienți cu diaree cronică severă, dureri abdominale și scădere dramatică în greutate au fost supuși unor investigații complexe (inclusiv colonoscopii). În final, medicii au descoperit că singura cauză era consumul zilnic a 15–20 de lame de gumă fără zahăr (ceea ce le aducea un aport de 20–30 de grame de sorbitol pe zi). După renunțarea la gumă, tranzitul a revenit la normal în doar câteva zile.

Sigur că sensibilitatea diferă de la o persoană la alta, dar consumul a peste 10-15 grame de sorbitol zilnic (aproximativ 8-10 lame de gumă, în funcție de brand) poate declanșa efecte laxative la majoritatea adulților sănătoși.

Explicația este simplă: îndulcitorii, precum sorbitolul, xylitolul sau manitolul, sunt alcooli de zahăr. Corpul uman nu are capacitatea de a-i digera și absorbi complet în intestinul subțire. Când acești compuși nedigerați ajung în colon, atrag o cantitate masivă de apă în intestin (prin osmoză) și sunt fermentați rapid de bacteriile locale.

Așadar, alegerea tipului de gumă și durata mestecatului sunt importante atunci când acest obicei devine parte din rutina zilnică”, a mai avertizat medicul.

Guma de mestecat poate avea beneficii pentru sănătatea dinților

Unul dintre principalele avantaje ale mestecatului gumei este stimularea producției de salivă. Saliva contribuie la neutralizarea acizilor din cavitatea bucală și ajută la îndepărtarea resturilor alimentare și a plăcii bacteriene de pe suprafața dinților și din jurul gingiilor.

Din acest motiv, guma fără zahăr este considerată o alegere mai potrivită decât cea îndulcită cu zahăr. Unele produse conțin xylitol, un îndulcitor care poate contribui la reducerea bacteriilor asociate apariției cariilor.

Totuși, guma de mestecat nu înlocuiește periajul dentar și folosirea aței dentare. Ea poate reprezenta doar un ajutor suplimentar pentru igiena orală.

Balonare și disconfort abdominal

Mestecatul poate favoriza și înghițirea unei cantități mai mari de aer, fenomen cunoscut sub numele de aerofagie. Aerul ajuns în tractul digestiv poate provoca balonare, flatulență și senzație de disconfort abdominal.

Pentru unele persoane, aceste simptome pot deveni mai evidente atunci când guma este mestecată perioade îndelungate.

Probleme pentru lucrările dentare și aparatele ortodontice

Guma lipicioasă poate reprezenta o problemă pentru persoanele care au obturații, coroane sau aparate ortodontice. Mestecatul frecvent poate afecta anumite lucrări dentare, iar guma se poate lipi de componentele aparatelor dentare.

În cazul acestor persoane, recomandările medicului stomatolog ar trebui să primeze.

Cât timp este recomandat să mesteci gumă?

Pentru persoanele care nu au probleme ale articulației temporomandibulare, specialiștii de la Cleveland Clinic recomandă limitarea mestecatului la aproximativ 15 minute pe zi.

Durata nu este însă singurul factor important. Dacă apar dureri, pocnituri persistente, blocarea maxilarului sau disconfort, este indicată reducerea sau oprirea mestecatului și solicitarea unui consult de specialitate.

Cum să alegi o gumă de mestecat mai potrivită

Dacă obișnuiești să mesteci gumă, câteva măsuri simple pot reduce riscul apariției efectelor neplăcute:

• alege gumă fără zahăr, în special variante care conțin xylitol;
• evită mestecatul timp de mai multe ore pe zi;
• fii atent la cantitatea de sorbitol și alți îndulcitori din gumă dacă ai probleme digestive;
• nu folosi guma ca înlocuitor pentru periajul dentar și ața dentară;
• evită guma dacă ai dureri sau alte probleme ale articulației temporomandibulare;
• dacă apar simptome digestive persistente, discută cu un medic pentru identificarea cauzei.

Guma de mestecat: beneficiile depind de moderație

Guma de mestecat nu este neapărat un obicei nesănătos. Dimpotrivă, variantele fără zahăr pot stimula salivația și pot contribui la protejarea dinților împotriva cariilor. Problemele apar mai ales atunci când mestecatul devine excesiv sau când anumite ingrediente provoacă reacții digestive.

Prin urmare, moderația și alegerea unei gume fără zahăr sunt două dintre cele mai importante aspecte de care trebuie ținut cont. Iar în cazul apariției durerilor de maxilar, a problemelor digestive persistente sau a altor simptome neobișnuite, este recomandată evaluarea de către un specialist.