Apoldia Maior, laboratorul viticulturii transilvănene / Cum vrea USAMV Cluj să transforme stațiunea într-un reper pentru vinul românesc

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Stațiunea Viticolă Apoldia Maior, aflată în administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, trece printr-o perioadă amplă de transformare. Cercetarea, educația, producția de vin și dezvoltarea turismului viticol sunt principalele direcții pe care mizează universitatea pentru viitorul podgoriei din zona Sebeș-Apold.

Potrivit rectorului USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi, stațiunea își propune să devină mult mai mult decât o unitate de producție vitivinicolă. Ea trebuie să funcționeze simultan ca bază de cercetare, infrastructură didactică și actor economic activ pe piața vinului. „În prezent, principalele direcții de dezvoltare ale Stațiunii Viticole Apoldia Maior reflectă acest rol multiplu – platformă didactică, bază de cercetare și entitate comercială”, explică rectorul universității.

Investiții în noi plantații și extinderea suprafețelor cultivate

Una dintre cele mai importante investiții vizează reconversia și extinderea plantațiilor viticole. USAMV pregătește plantarea a 15 hectare noi de viță-de-vie, destinate în special vinurilor roșii. Printre soiurile care vor fi cultivate se numără Fetească Neagră, Syrah, Pinot Noir, Merlot și Cabernet Sauvignon.

Potrivit rectorului, această decizie este legată atât de cerințele pieței, cât și de schimbările climatice care modifică profilul viticol al zonei. „Creșterea temperaturilor globale a transformat regiunea Sebeș-Apold dintr-una exclusiv dedicată vinurilor albe, într-una propice soiurilor roșii. Prin programele de reconversie, s-au introdus cu succes soiuri roșii ca Syrah, Fetească Neagră, Pinot Noir și Merlot, care performează excelent sub noul regim termic”, afirmă Cornel Cătoi.

Schimbările climatice aduc provocări, dar și oportunități

Fenomenele meteorologice extreme afectează deja activitatea stațiunii. Primăverile mai calde determină pornirea mai rapidă în vegetație a viței-de-vie, ceea ce crește riscul unor pagube provocate de înghețurile târzii. „Primăverile tot mai calde declanșează înmugurirea timpurie a viței-de-vie. Acest fenomen crește vulnerabilitatea plantelor la înghețurile tardive de primăvară, așa cum de altfel s-a întâmplat și în acest an viticol, când înghețul a afectat 2-3% din totalul suprafeței cultivate”, spune rectorul USAMV.

Totuși, pentru 2026, estimările sunt optimiste. „În arealul viticol al Stațiunii Apoldia Maior, pierderile de muguri cauzate de episoadele de îngheț au fost relativ reduse, fiind estimate la aproximativ 2-3% din cele 60 de hectare cultivate cu viță-de-vie. În aceste condiții, se preconizează obținerea unei recolte bune atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ”, precizează Cornel Cătoi.

Soiuri tradiționale și vinuri premiate

În prezent, Apoldia Maior cultivă atât soiuri consacrate internațional, cât și soiuri românești. La vinurile albe, plantațiile includ Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Riesling Italian și Traminer Roz. Rectorul universității subliniază că Sauvignon Blanc s-a remarcat deja în competiții internaționale. „Sauvignon Blanc evidențiază arome varietale specifice, cu o bună intensitate și tipicitate, fapt care a fost apreciat și certificat prin premii și distincții în diverse concursuri internaționale de prestigiu”, afirmă acesta.

În paralel, universitatea pune accent pe conservarea patrimoniului viticol românesc. „Un interes deosebit îl reprezintă menținerea și studiul soiului tradițional Iordană (Iorgovană), în vederea evidențierii potențialului său oenologic și a valorificării identității regionale a vinurilor produse”, spune rectorul.

Acesta consideră că soiurile autohtone pot deveni un avantaj competitiv important pentru România. „Soiuri precum Fetească Neagră, Fetească Regală sau Iordană au potențialul de a deveni tot mai competitive atât pe piața internă, cât și pe piețele internaționale, prin diferențiere și specific regional”, afirmă Cornel Cătoi.

Cercetare, digitalizare și viticultură de precizie

Stațiunea joacă și rolul unui laborator în aer liber pentru studenți, doctoranzi și cercetători. Aici sunt realizate experimente privind fermentația, utilizarea drojdiilor selecționate și indigene, monitorizarea parametrilor biochimici ai strugurilor și optimizarea tehnologiilor de vinificație.

În același timp, universitatea investește în tehnologii moderne. „Stațiunea urmărește dezvoltarea componentelor de digitalizare și viticultură de precizie (Smart Farming), prin implementarea unor tehnologii moderne precum utilizarea dronelor pentru cartografierea vigorii vegetative, monitorizarea plantațiilor și aplicarea localizată a tratamentelor fitosanitare”, explică rectorul.

Un centru european pentru educație și enoturism

Apoldia Maior este implicată și în alianța universitară europeană EU-GIFT, care reunește șapte universități cu profil agronomic și urmărește dezvoltarea unor sisteme agroalimentare sustenabile bazate pe identitatea geografică a produselor. Potrivit rectorului, studenți și doctoranzi din întreaga alianță vor putea efectua stagii de practică și activități de cercetare în cadrul stațiunii.

Pe lângă componenta academică, universitatea pregătește investiții importante în infrastructura turistică. „Este avută în vedere dezvoltarea unui proiect integrat care include modernizarea și extinderea infrastructurii de vinificație, realizarea unei crame moderne, precum și dezvoltarea componentei de turism viticol prin amenajarea unor spații de cazare și a unui restaurant”, afirmă Cornel Cătoi.

Pentru USAMV Cluj-Napoca, Apoldia Maior nu este doar o podgorie universitară. Este un proiect care încearcă să combine tradiția viticolă a Transilvaniei cu cercetarea, educația și tehnologiile moderne, într-un moment în care piața vinului se schimbă rapid, iar consumatorii sunt tot mai interesați de origine, autenticitate și trasabilitate.