Sursa foto: Ciolca | Dreamstime.com
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Michigan (UMichigan) a ajuns la concluzia că aproape jumătate din deșeurile alimentare la nivel mondial – aproximativ 620 de milioane de tone – ar putea fi salvate dacă lanțurile de aprovizionare cu alimente ar fi complet refrigerate, transmite EcoWatch.
În fiecare an, aproximativ o treime din producția mondială de alimente se irosește, potrivit unui comunicat de presă al UMichigan. Între timp, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, aproximativ 800 de milioane de oameni suferă de foame.
Prin refrigerarea completă a lanțurilor de aprovizionare cu alimente – crearea de „lanțuri frigorifice” – emisiile de gaze cu efect de seră legate de risipa de alimente ar fi reduse cu 41% la nivel global, se arată în studiu.
„Am fost surprins să descopăr amploarea oportunității noastre de a reduce pierderile și risipa de alimente la nivel global”, a declarat Aaron Friedman-Heiman, autorul principal al studiului și student la masterat la Școala pentru Mediu și Sustenabilitate din cadrul UMichigan, în comunicatul de presă. „Aproximativ jumătate din cele aproximativ 1,3 miliarde de tone de alimente care se irosesc anual pot fi salvate prin optimizarea lanțului de aprovizionare cu alimente.”
Unele părți ale Asiei ar putea înregistra o reducere a pierderilor de alimente cu 45%, precum și emisii asociate cu 54% mai mici în condiții optimizate de refrigerare, se arată în studiu. Pierderile de alimente din Africa Subsahariană ar putea fi reduse cu 47%, în timp ce emisiile acestora ar putea scădea cu 66% într-un scenariu de refrigerare optimizată.
Cercetătorii au precizat că reducerile reale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ar depinde de eficiența tehnologiei lanțului rece, precum și de intensitatea de carbon a rețelelor electrice, deoarece emisiile provenite din refrigerare pot fi semnificative.
Cercetătorii au constatat că, în multe situații, dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare „de la fermă la masă” mai puțin industrializate și mai locale ar putea duce la economii de alimente comparabile sau chiar mai mari decât lanțurile frigorifice optimizate.
Studiul a comparat beneficiile sistemelor alimentare „de la fermă la masă” cu cele ale lanțurilor de aprovizionare cu alimente avansate tehnologic și globalizate.
„Sistemele alimentare hiper-localizate au dus la pierderi de alimente mai mici decât lanțurile de aprovizionare optimizate, globale și refrigerate”, a declarat Friedman-Heiman în comunicatul de presă. „Rezultatele ajută la cuantificarea valorii menținerii și susținerii lanțurilor alimentare locale.”
Studiul, „Impactul refrigerării asupra pierderilor de alimente și a emisiilor de gaze cu efect de seră asociate de-a lungul lanțului de aprovizionare”, a fost publicat în revista Environmental Research Letters.
Aproximativ opt la sută din emisiile de gaze cu efect de seră produse de oameni sunt cauzate de pierderile de alimente, a declarat UMichigan.
Studiul s-a axat pe pierderile care fac parte din lanțul de aprovizionare de la post-recoltare până la vânzare cu amănuntul, mai degrabă decât pe pierderile la domiciliu sau la fermă.
În timp ce cercetarea a luat în calcul emisiile rezultate din producția de alimente, nu a luat în considerare emisiile legate de operațiunile din lanțul de aprovizionare, de refrigerare sau de deșeurile alimentare depozitate la groapa de gunoi.
Cercetătorii au constatat că cele mai multe alimente se risipesc la nivelul gospodăriilor din Europa, America de Nord și alte regiuni industrializate. Acest lucru înseamnă că îmbunătățirile aduse lanțurilor frigorifice nu ar avea un impact semnificativ asupra pierderilor totale de alimente.
Studiul a subliniat importanța pierderilor de alimente legate de produsele din carne, deoarece emisiile legate de climă ale acestora au fost în mod constant mai semnificative decât cele ale oricărui alt tip de alimente, în principal din cauza intensității gazelor cu efect de seră asociate cu producția de carne.
Cercetătorii de la UMichigan au constatat că carnea reprezintă mai mult de jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră din cauza pierderilor de alimente, în ciuda faptului că pierderile de alimente în greutate sunt mai mici de 10% la nivel global. De asemenea, au descoperit că optimizarea refrigerării cărnii ar putea duce la o reducere cu 43% a emisiilor cauzate de pierderile de carne.
Studiul a modelat pierderile de alimente în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, evidențiind unde ar putea fi optimizate lanțurile frigorifice pentru a reduce emisiile și pierderile de alimente. Apoi au analizat efectele trecerii la un sistem optimizat – unul cu o refrigerare de înaltă calitate în fiecare etapă – de la lanțurile frigorifice incoerente de calitate variabilă existente în prezent pe tot globul.
„Deși infrastructura lanțului frigorific crește rapid la nivel mondial, un lanț frigorific optimizat se va dezvolta probabil în ritmuri și în moduri diferite pe glob”, a declarat Shelie Miller, coautor al studiului și profesor la UMichigan School for Environment and Sustainability, în comunicatul de presă. „Această analiză demonstrează că, în timp ce creșterea refrigerării ar trebui să ducă la îmbunătățiri atât în ceea ce privește pierderile de alimente, cât și emisiile de gaze cu efect de seră asociate pierderilor de alimente, există compromisuri importante asociate cu îmbunătățirile lanțului frigorific în funcție de tipul de alimente și de regiune.”
Sursa foto: Ciolca | Dreamstime.com
