Sursa foto: Pixabay
- Premierul Marcel Ciolacu a anunțat în timpul vizitei efectuate recent în Turcia ( 21 mai ) că vor fi reluate exporturile de ovine vii în această țară, după ce tranzacțiile au fost suspendate în 2018, din cauza unei boli grave, intratabilă, numită scrapia, din categoria encefalopatiilor spongiforme transmisibile.
- Guvernul a adoptat deja un Memorandum, joi, 23 mai, privind vânzarea de animale vii pe piața turcească. Potrivit documentului, animalele vor putea fi vândute numai din fermele situate în 12 județe: Brașov, Călărași, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Prahova, Maramureș, Olt, Tulcea, Vâlcea și Mehedinți, libere ( indemne ) de scrapie. Prin urmare, din cauza scrapiei, vânzările nu vor putea fi derulate din celelalte județe ale României!
- Scrapia poate fi combătută prin genotiparea animalelor: cele susceptibile genetic că vor dezvolta boala sunt eliminate din procesul de reproducție.
- România exportă ovine vii în mai multe țări din lumea arabă, cu respectarea unor protocoale care vizează inclusiv scrapia. Deciziile de import diferă de la o țară la alta.
Memorandumul adoptat de Guvern mai prevede:
intensificarea controalelor efectuate de direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene la unitățile exportatoare din cele 12 județe libere de scrapie;
intensificarea activității de control din cadrul laboratoarelor sanitar-veterinare si pentru siguranța alimentelor în vederea demonstrării/menținerii indemnității județelor libere de scrapie;
intensificarea prelevărilor de probe, inclusiv a celor din cadrul programului de creștere a rezistenței ovinelor la scrapie și a controalelor efectuate de direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene la celelalte județe afectate de scrapie, cu scopul dezvoltării și extinderii exporturilor de ovine și caprine vii de pe întreg teritoriul României în Republica Turcia;
direcționarea și alocarea resurselor necesare în vederea realizării acțiunilor prezentate;
organizarea unor centre pilot de colectare în județele Tulcea, Brașov și Olt.
Ce este însă scrapia, această boală care pune constant în pericol exporturile de ovine vii din România?
G4Food i-a solicitat un răspuns cercetătorului științific I, Dr. Ing. Valentin Bâlteanu, Doctor în Genetică și Ameliorare, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Institutul de Științele Vieții din Cluj-Napoca.
”Scrapia este o boală care se manifestă la ovine și caprine și face parte din categoria encefalopatiilor spongiforme transmisibile alături de encefalopatia spongiformă bovină. Boala a fost depistată în secolul al XVIII-lea, în Marea Britanie, la o crescătorie de ovine, ulterior fiind observată și în alte țări din Europa și din lume. În România, primele cazuri de scrapie la ovine au fost diagnosticate în anul 2003. Cu toate acestea este foarte probabil ca boala să fi fost prezentă cu zeci de ani în urmă în populațiile autohtone de ovine”, afirmă expertul.
Agentul infecțios care provoacă scrapia / Semne clinice
„Forma normală a proteinei prionice este sintetizată cu precădere în sistemul nervos central și măduva spinării, unde se presupune că are rol în funcționarea neuronilor. Agentul infecțios care provoacă scrapia, denumit Prion, este o particulă mutantă a proteinei normale. Această moleculă mutantă, produsă de către ovinele susceptibile genetic, nu mai poate fi descompusă prin metabolismul celular după ce își exercită funcția. Prin urmare, aceasta se acumulează treptat în creier și măduva spinării, iar la vârsta adultă declanșează apariția manifestărilor clinice specifice bolii. Primele semene clinice apar după vârsta de 12 luni, dar mai pregnante sunt la 18 luni, de obicei după prima fătare. La ovinele din rasa Țurcană cel mai evident semn clinic este scărpinarea animalului de diferite obiecte, tulburări în mers și scăderi în greutate, care în final duc la moartea animalului”, explică Valentin Bâlteanu
Scrapia nu se transmite la om
„Prionul mutant se poate transmite de la ovinele bolnave la animale sănătoase prin intermediul placentei (de la oaie la miel), prin lichidele corpului (urină, sânge sau lapte) care ajung în furajul administrat, pe pășune sau în adăpători, respectiv prin folosirea în alimentaţie a făinurilor proteice de origine animală. Cu toate că prionul mutant care provoacă scrapia se poate transmite de la o oaie la alta, pâna în prezent nu există dovezi ştiinţifice că se transmite şi la om. A fost demonstrat, în schimb, că prionul care provoacă encefalopatia spongiformă bovină se poate transmite la om şi rumegătoare mici (ovine și caprine)”, spune specialistul clujean.
Diagosticul bolii în evoluție și consecințele depistării unor animale pozitive în turmele de ovine
În România implementarea Programului Național de Monitorizare, Control și Eradicare a Encefalopatiilor Spongiforme se face de către ANSVSA prin intermediul Direcțiilor Sanitar Veterinare Județene, conform regulamentelor Europene. Diagnosticarea bolii în evoluție și controlul focarelor de scrapie se realizează de către laboratoarele Direcțiilor Sanitar Veterinare prin metode imunologice.
„Acestea constau în detecția prin screening de rutină a posibilei prezențe a agentului infecțios (Prionul) în probe de trunchi cerebral recoltat de la ovine adulte cu sau fără simptome specifice bolii. Fermele incluse în programul de supraveghere au obligația să furnizeze la anumite intervale de timp cote de cap pentru realizare programului de screening preventiv. Conform reglementărilor legale în vigoare, diagnosticul bolii în evoluție implică carantinarea animalelor și a pășunilor din exploatație, sacrificarea de necesitate de obicei a întregului efectiv și limitarea comerţului cu animale. Fiind o boala de carantină, scrapia poate provoca pierderi economice majore fermierilor și economiei în ansamblu prin blocarea exporturilor de ovine”, avertizează Valentin Bâlteanu.
Boala nu poate fi tratată
La ora actuală nu există un tratament medicamentos care să ducă la vindecarea animalelor infectate cu prioni și la eradicarea bolii. Apariția în viitor a unui tratament medicamentos sau vaccin este foarte puțin probabilă având în vedere că această fracțiune proteică cu potențial infecțios este produsă în mod constant de către animalele susceptibile genetic, pe baza propriei informații genetice.
Testarea ADN a reproducătorilor – singura soluție preventivă de eradicare a bolii la ovine
„Rezistența sau susceptibilitatea genetică la scrapie a ovinelor este asociată cu mutații în ADN. Genotipurile identificate la ovine au fost clasificate în 5 clase (grupe) de risc. Genotipurile ARR/ARR (grupa 1) și ARR/ARQ (grupa 2) conferă rezistență crescută la scrapie. La acestea nu au fost depistate cazuri de boala nici în focare. Genotipurile din grupa 3 (ex. ARQ/ARQ) prezintă o rezistență scăzută la scrapie. Genotipurile din grupa 5 (VRQ/VRQ si ARQ/VRQ) sunt foarte susceptibile la apariția bolii”, explică Valentin Bâlteanu.
Conform datelor științifice de genotipare furnizate de către Laboratorul de Genomică din cadrul USAMV Cluj-Napoca, la ovinele din rasele Țurcana și Țigaie frecvența genotipurilor din grupele cu risc mediu (ex. grupa 3) este de peste 30%, iar cele din clasele de risc foarte mare (ex. 4 și 5) este de 10-15 %. Prin urmare o proportie de peste 45% dintre ovinele autohtone ar putea dezvolta boala în faza de adult.
G4Food subliniază că acesta este motivul principal pentru care majoritatea oierilor refuză ca animalele lor să fie genotipate: rezultatele i-ar obliga să sacrifice o parte semnificativă din animale, ceea ce ar conduce la reducerea efectivului de ovine și la pierderi economice. Un alt motiv este costul testării.
Cercetătorul clujean explică mai departe:
„Una dintre modalitățile de creștere rapidă a rezistenței genetice la boala prionică a populației de ovine autohtone este testarea ADN precoce a berbecilor folosiți anual la montă și utilizarea cu precădere a celor din grupa 1 de rezistență. În acest fel, toți mieii moștenesc cel puțin o alelă ARR de la tată, care le va conferi rezistență la boală. Animalele din clasele 4 și 5 de risc trebuie eliminate prin sacrificare, iar cele din grupa 3 sunt păstrate în primii ani doar femele, care trebuie montate obligatoriu cu masculi din grupa 1. O populație de ovine cu rezistență genetică la scrapie nu va mai contacta boala, chiar dacă intră contact cu animale din alte turme infectate. O recomandare extrem de importantă pentru femieri este ca în momentul când achiziționează un reproducător să îl testeze ADN pentru rezistența la scrapie, altfel pierderile economice în fermă pot fi majore. Testul ADN se poate efectua din orice probă biologică recoltată steril de către un medic veterinar. Analiza poate dura până la 10 zile, iar costurile variază între 20-50 de euro / probă, în funcție de metoda folosită și de laborator”.
Programe naționale de eradicare a scrapiei la ovine
Pentru limitarea răspândirii bolii și eradicarea ei în Marea Britanie a fost implementat încă din anul 1998 un program de testare ADN (genotipare) a ovinelor și promovarea la reproducție a genotipurilor ARR/ARR cu rezistență crescută la boală. Programe similare au fost implementate și în alte țări la recomandarea Comisiei Europeane: Portugalia (2003), Germania (2004), Grecia (Billinis2004), Italia (2006) și Spania (2006). Pe plan mondial Australia și Noua Zeelandă sunt printre puţinele ţări libere de scrapie, datorită implementării unor programe coerente de eradicare a acestei boli.
În România implementarea Programului Național de Monitorizare, Control și Eradicare a Encefalopatiilor Spongiforme se face de către ANSVSA prin intermediul Directiilor Sanitar Veterinare Județene care efectueaza analize de rutină din creier pentru depistarea bolii în evoluție și eradicarea focarelor identificate.
Testarea ADN a animalelor nu reprezintă o metoda de diagnostic veterinar a bolii în evoluție, ci o metoda preventivă de ameliorare genetică a ovinelor pentru creșterea rezistenței genetice la boală. De aceea, pentru testarea ADN precoce a ovinelor fermierii, asociațiile de crescatori sau registrele genealogice au posibilitatea să apeleze pentru genotiparea animalelor și la laboratoare de cercetare cu expertiză științifică dovedită în domeniul geneticii moleculare animale.
Pentru informații suplimentare, puteți contacta Laboratorul de Genomică din cadrul USAMV Cluj-Napocala la adresa de email: lzga.usamvcj@yahoo.com.
