VIDEO | Fântâna de sănătate | Dr. Anca Bălănescu, medic specialist pediatru: „Un copil nu este niciodată un adult în miniatură. Ideal e să oferim alimentele cât mai simpliste, fără etichetă” / Când trebuie cerut ajutor specializat

Alimentația copiilor nu poate fi tratată după regulile valabile pentru adulți. „Un copil nu este niciodată un adult în miniatură”, a explicat dr. Anca Bălănescu, medic specialist pediatru, cu competență în endocrinologie pediatrică, în podcastul „Fântâna de sănătate”, o producție G4Food moderată de nutriționistul Tania Fântână.

Nevoile nutriționale ale copiilor sunt diferite, iar greșelile făcute în primii ani pot influența comportamentul alimentar pentru tot restul vieții, spune medicul.

„Este foarte important ca un copil să aibă o dietă structurată”

Pentru copil, mâncarea nu înseamnă doar întreținere, ci creștere și dezvoltare. „El trebuie să mănânce sănătos ca să crească, să se dezvolte, să investească energie în multe procese de dezvoltare, în timp ce adultul trebuie să se mențină”.

În practică, alimentația echilibrată înseamnă:

• trei mese principale pe zi

• două gustări

• fără ronțăieli continue între mese

„Este foarte important ca un copil să aibă o dietă structurată. Trei mese și două gustări în general sunt necesare pentru copii și să încercăm să nu sărim peste nicio masă”, a spus medicul.

Micul dejun rămâne esențial, iar pauzele dintre mese sunt importante pentru digestie și pentru reglarea senzațiilor de foame și sațietate.

Calitatea alimentelor, mai importantă decât cantitatea

Dr. Bălănescu atrage atenția asupra alimentelor ultraprocesate și a fast-foodului, tot mai prezente în dieta copiilor.

„Ideal e să oferim alimentele cât mai basic, cât mai sănătoase, cumpărate de la piață, dacă se poate, cât mai simpliste, fără etichetă”, a explicat specialistul.

Produsele foarte procesate sunt dense caloric, dar sărace în nutrienți esențiali pentru dezvoltare. Pe termen lung, pot favoriza excesul ponderal și tulburările metabolice, conform sursei citate.

Dietele „la modă” nu sunt pentru copii

În cazul dietelor restrictive, medicul este ferm: „Nu, nu e bine câtă vreme sunt în dezvoltare în creștere, au nevoie de un aport proteic mare ca să clădească”.

Dieta vegană sau vegetariană strictă, intermitent fasting-ul sau alte regimuri populare la adulți pot duce la carențe serioase la copil. Proteina, grăsimile și carbohidrații sunt necesari în proporții adaptate vârstei.

Copiii mici nu ar trebui să consume produse degresate. „Nu recomandăm în partea de diversificare și la copilul mic lapte degresat. Au nevoie de grăsime”.

Grăsimile contribuie la dezvoltarea sistemului nervos, la sinteza hormonală și la mielinizarea structurilor cerebrale.

Fast-foodul și zahărul: când este prea devreme?

„Nu există niciodată prea devreme”, spune medicul, referindu-se la limitarea alimentelor de tip fast-food și a zahărului.

Perioada diversificării este esențială în formarea comportamentului alimentar.

„Cea mai importantă perioadă de formare a comportamentului alimentar al copilului este în momentul diversificării”, spune dr. Anca Bălănescu.

Dacă în primii ani copilul este obișnuit cu alimente ultraprocesate, dulciuri și sucuri, acestea devin normalitatea lui. Gustul dulce este acceptat instinctiv, dar expunerea frecventă duce la preferințe greu de schimbat.

Medicul recomandă echilibru, nu interdicții absolute. Restricțiile extreme pot favoriza, în adolescență, fie consumul excesiv, fie tulburările de comportament alimentar.

Greșeli frecvente în excesul ponderal

Printre cele mai întâlnite erori:

• lipsa structurii meselor

• gustările continue

• porțiile prea mari

• dublarea meselor (acasă și la bunici)

• „caloriile lichide”

„Majoritatea copiilor care vin cu probleme legate de greutate în cabinetul meu mănâncă continuu”, adaugă medicul.

Sucurile, chiar și cele naturale, fresh-urile, nectarele, iaurturile cu fructe din comerț, ceaiurile îmbuteliate sau băuturile pe bază de lapte vegetal îndulcit pot aduce un aport mare de zahăr fără să inducă sațietate.

„Trebuie să ne hotărâm și să renunțăm la sucuri complet”, explică expertul. Apa ar trebui să fie principala sursă de hidratare.

Semnalele de alarmă pentru părinți

Copilul trebuie să crească atât în înălțime, cât și în greutate. Evaluarea se face pe curbele de creștere și percentile.

Un semnal important este creșterea accelerată în greutate comparativ cu înălțimea.

„M-aș uita la burtică, la burtica copiilor și la șoldurile copiilor”, a spus doctorul, în cadrul podcastului produs de G4Food.

Grăsimea abdominală este cea mai periculoasă din punct de vedere metabolic. Circumferința abdominală crescută poate indica risc de obezitate centrală, chiar dacă indicele de masă corporală pare normal.

Obezitatea, boală cronică

Dr. Anca Bălănescu subliniază că obezitatea infantilă nu este doar o problemă estetică, ci o boală cronică. „Obezitatea nu este doar o tulburare, este o boală cronică”.

Consecințele pot include rezistență la insulină, sindrom metabolic, hipertensiune, ficat gras sau sindrom de ovare polichistice la fete.

Intervenția trebuie să fie multidisciplinară: pediatru, endocrinolog, dietetician, uneori psiholog sau cardiolog. Familia este parte esențială din proces.

„Nu poți doar copilul să faci intervenție doar asupra copilului, trebuie să se implice familia cu totul”, este de părere medicul specialist pediatru.

Când trebuie cerut ajutor specializat

Părinții ar trebui să consulte medicul atunci când:

• observă acumulare de grăsime abdominală

• copilul refuză mâncarea, dar cere constant dulce

• există istoric familial de obezitate sau diabet

• apar modificări rapide ale greutății

Primul pas ar trebui să fie medicul pediatru, urmat, dacă este cazul, de evaluare endocrinologică și nutrițională.