Într-un cartier liniștit din Zaragoza, se află o grădină urbană care nu seamănă cu nicio alta din zonă. Aici, în doar 100 de metri pătrați, Florina Gogea, cunoscută pe rețelele sociale ca „La Flory în Bucătărie”, a reușit să recreeze o mică parte din grădina copilăriei sale din România. Cu răbdare, pricepere și dor de acasă, a transformat acest spațiu într-un colț verde plin de viață, gust și amintiri.
Pentru cine o urmărește deja pe YouTube sau pe Tik Tok, Florina este mai mult decât o gospodină pasionată. E o voce autentică a diasporei românești din Spania, care reușește să aducă gustul de acasă în farfurii și, iată că, și în… grădină.
O grădină românească, pe pământ spaniol
„Acolo mă simt ca acasă”, spune Florina zâmbind, atunci când povestește despre mica ei grădină. Departe de a fi doar un spațiu decorativ, grădina Florinei este funcțională, productivă și personală. Cultivă tot ce îi aduce aminte de România: roșii (mici, zemoase, de grădină), castraveți, vinete, morcovi, ardei grași, capia, iuți – dar și verdeațuri: leuștean, mărar, pătrunjel.

Semințele le primește din țară – „de la familie sau prieteni”, spune ea – pentru că vrea să simtă exact același gust pe care îl avea roșia din grădina bunicii. „Roșia mea preferată e aia mică, rotundă, zemoasă. Nu-mi place roșia asta mare, din supermarket. E frumoasă, dar n-are gust”.
Grădina, extensia bucătăriei
Florina folosește tot ce produce în grădină direct în bucătăria ei. Rețetele pe care le postează pe canalul „La Flory în Bucătărie” sunt de multe ori preparate cu legume și verdețuri culese în aceeași dimineață. Gustul autentic, proaspăt, este diferența care se simte imediat în farfurie.
„Când pun o roșie de-a mea în salată sau o folosesc la sos, parcă e altceva. Și e bucuria că am crescut-o eu. O văd de la sămânță până în farfurie. Asta nu se compară cu nimic”.
Leuștean, mărar și alte arome de dor
Unul dintre cele mai apreciate elemente ale grădinii este leușteanul, o plantă esențială în bucătăria românească, dar greu de găsit în Spania. „Am un rând întreg, stufos. Îl folosesc la ciorbe. Fără leuștean, parcă nu-i românește”. La fel și cu mărarul – de nelipsit din plăcintele cu brânză sau din castraveții murați.
Pentru Florina, verdețurile nu sunt doar ingrediente – sunt simboluri ale identității, ale unui „acasă” dus cu tine oriunde te-ai afla în lume.
Grădina – loc de muncă, relaxare și terapie
Pe lângă partea practică, grădina este și locul ei de liniște. „După o zi agitată, dacă mă duc în grădină, uit de toate. Sap, plivesc, ud… și parcă timpul se oprește. E ca o terapie.” Într-o lume digitalizată, în care Florina e tot mai activă online, grădina rămâne un spațiu „offline” esențial pentru echilibru.

Un model pentru românii din diaspora
Grădina Florinei nu e doar a ei. Este și un model de cum poți păstra legătura cu rădăcinile, chiar și în mijlocul unui oraș străin. Este dovada că tradiția nu înseamnă trecut, ci ceea ce alegi să duci cu tine mai departe. Că roșiile, plăcintele și cozonacul pot trăi la fel de bine în Zaragoza ca în orice sat sau oraș din România – atâta timp cât sunt cultivate cu drag și respect.
Florina a construit în 100 de metri pătrați o grădină, dar și o punte între două lumi: România de acasă și România de „acolo”. Iar printre rânduri de roșii și tufe de leuștean, ea cultivă mai mult decât legume – cultivă apartenență, gust și amintiri.
Proiectul de la Sarmale la Tapas este susținut de Ambasada Regatului Spaniei în România.
Montaj video: Sergiu Ioana.