VIDEO Muzeul Satului Bănățean a furat startul Ignatului. La masă cu țăranul smart. Antropolog: Porcul avut o valoare mult mai mare decât i-o atribuim noi astăzi

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara a găzduit, vineri, 6 decembrie, un inedit eveniment cultural-culinar, cu două săptămâni înainte de Ignat – tradiția sacrificării porcului în gospodăriile țăranilor. În bucătăria în aer liber s-au preparat tot felul de bunătăți din porc; de la jumări, la cârnați, caltaboș, sângerete, la preparate la ceaun.

Ignatul, moment important

„Ignatul era un moment foarte important în satul tradițional. E o marcă a bogăției, o marcă a bunăstării, a priceperii țăranului. De aceea îmi place să-l numesc atât de mult țăranul , pentru că știa să gestioneze foarte bine toate aceste resurse. Noi, modernii, vorbim despre gestionarea resurselor. În satul tradițional nu se vorbea despre așa ceva, dar se făcea. Și încă se făcea cu foarte mare atenție. Un alt termen contemporan cu noi este risipa. Foarte interesant, în ciuda faptului că șpaisul bănățean era mereu plin, în ciuda faptului că porcul tăiat la Crăciun era unul mare, în ciuda faptului că se mânca bine în satul bănățean, niciodată nu se fă cea risipă. Așa cum facem noi, modernii, care umplem pubelele într-un ritm alert. Trebuie plasat Ignatul la cumpăna dintre bogăție, dar și lipsa risipei”, a explicat Camelia Burghele.

Ignat la Muzeul Satului Bănățean FOTO Ștefan Both

Țăranul roman nu arunca nimic, pentru că avea tot felul de metode de conservare, iar cam totul din porc se transforma în preparat.

Conservarea, diferită față de prezent

„În urmă cu foarte multă vreme carnea se conserva de multe ori prin punerea în apă rece sau în apă cu urzici sau pur și simplu se slobozea o bucată de carne în fântâna cu apă rece, acolo era frigiderul. Apoi, s-a conservat foarte bine carnea prin saramurare și prin afumare. De multe ori asta face și deliciul produselor din porc”, a adăugat Camelia Burghele.

Ignat la Muzeul Satului Bănățean FOTO Ștefan Both

De ce porcul era și este în continuare atât de important în gospodăria bănățenilor?

„Acest animal a avut o valoare mult mai mare decât i-o atribuim noi astăzi. Cu siguranță, în trecut a fost un soi de animal ritualic și un soi de animal totem. Faptul că a avut o valoare deosebită în satul tradițional, nu numai din punctul de vedere al alimentației, e acel vechi obicei de a pune copiii pe porc. Copiii se puneau pe porc ca să aducă belșug în familiei, ca ei să se contamineze oarecum de această marcă a belșugului, care era porcul. Atunci când vorbim de prepararea cărnii de porc, multiculturalitatea Banatului și-a pus amprenta și pe bucătăria bănățeană”, a mai spus Camelia Burghele.

Ignat la Muzeul Satului Bănățean FOTO Ștefan Both

Ignat la Muzeul Satului Bănățean FOTO Ștefan Both

Ignat la Muzeul Satului Bănățean FOTO Ștefan Both

Ignat la Muzeul Satului Bănățean FOTO Ștefan Both

Ignat la Muzeul Satului Bănățean FOTO Ștefan Both

Ignat la Muzeul Satului Bănățean FOTO Ștefan Both

Ignat la Muzeul Satului Bănățean FOTO Ștefan Both

Ignat la Muzeul Satului Bănățean FOTO Ștefan Both