FOTO: Wikipedia
Subiectul risipei alimentare este o prioritate pentru Ministerul Mediului, parte din campania de comunicare pe care o vom lansa în 2026, am reuşit să implementăm obligaţiile, iar peste un an şi jumătate ar putea fi adoptate şi sancţiunile, a declarat, luni, ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, la un eveniment de specialitate.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Subiectul risipei alimentare este pentru noi o prioritate. Este parte din campania de comunicare pe care o vom lansa anul viitor, probabil că aţi văzut deja, că este pusă în transparenţă. Este un subiect de mare interes. Am iniţiat în Parlament legea care aduce mai multe obligaţii în cadrul acestui sistem. Paşii următori vor fi legaţi de parteneriate şi infrastructură care să lucreze din ce în ce mai strâns pe tema acesta”, a explicat Diana Buzoianu, transmite Agerpres.
Potrivit acesteia, se constată “paşi din ce în ce mai alerţi de implementare a legislaţiei împotriva risipei alimentare după ce s-au adoptat şi obligaţiile”.
Parteneriatele, cheia pentru reducerea risipei
Aceasta spune că, în prezent, sunt mulţi operatori economici “care încă nu au parteneriate pentru a salva mâncarea înainte să ajungă la groapă”.
Drept urmare, campania amplă de comunicare pe care o va derula ministerul va măsura, printre altele, la finalul anului viitor, câte parteneriate au fost încheiate cu privire la campania de reducere a risipei.
“Legea are deja obligaţii, nu are sancţiuni, pentru că dorinţa noastră a fost să facem trecerea treptat la aplicarea legislaţiei”, a explicat ministra Mediului.
Ea consideră că peste un an şi jumătate se poate trece şi la aplicarea de sancţiuni, conform legislaţiei.
“Peste un an şi jumătate putem discuta inclusiv de implementarea unor sancţiuni. Este un termen rezonabil. Nu cred că va mai putea nimeni să susţină să nu fie adoptate sancţiuni pentru risipa alimentară”, a afirmat Buzoianu.
Legislație pentru reducerea risipei
Aceasta a recunoscut că, în urma sesizărilor agenţilor economici, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va încerca să reducă birocraţia privind implementarea legislaţiei de reducere a risipei alimentare.
“Ştiu că există o parte de birocraţie, ne-au spus operatorii economici, în momentul în care vor să implementeze proiectele de reducere a risipei alimentare, la care trebuie să mai lucrăm”, a menţionat ministra Mediului.
Şi instituţiile publice ar putea fi vizate de legislaţia de profil.
“În paralel vorbim şi despre posibilitatea de a vedea cum să implementăm aceste măsuri şi la nivel de instituţii, pentru că şi în instituţiile publice este destul de multă risipă alimentară”, a mai spus Buzoianu.
Legislaţia de profil în România a debutat cu Legea nr. 217 privind diminuarea risipei alimentare, adoptată în anul 2016, şi a continuat cu HG 51/2019 privind Normele metodologice de aplicare a acestei legi.
Ulterior, a fost îmbunătăţită prin Legea nr. 49/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/ 2016 şi HG 955/2024 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 51/2019 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016.
Campanii de informare și educare
Începând cu 2024, legislaţia adoptată obligă toţi operatorii din sectorul alimentar să ia măsuri pentru diminuarea risipei alimentare, inclusiv: conştientizarea angajaţilor şi a consumatorilor, vânzarea produselor aproape de expirare la preţ redus, redistribuirea prin donaţii, utilizarea sistemelor inteligente de gestiune a stocurilor şi producţiei, precum şi adaptarea proceselor tehnologice pentru a reduce pierderile.
În paralel, instituţiile implicate – în special Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) şi ANSVSA – trebuie să desfăşoare campanii de informare şi educare a consumatorilor şi operatorilor, pentru a sublinia importanţa reducerii risipei alimentare.
Combaterea risipei alimentare este o prioritate la nivel european şi naţional. Uniunea Europeană aruncă până la 10% din alimentele produse, iar România risipeşte anual peste 150 kg de alimente per persoană, în timp ce 16,3% dintre români nu îşi permit o masă decentă la fiecare două zile.
UE şi-a asumat reducerea risipei alimentare la jumătate până în 2030, pe tot lanţul, de la ferme până la consumatori. Aceasta nu mai este doar o obligaţie europeană, ci şi o responsabilitate a fiecărui stat pentru a proteja sănătatea publică, siguranţa alimentară şi a resurselor.
Proiecte îndrăznețe
România şi-a asumat reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, prin Agenda ONU 2030 şi Acordul de la Paris, iar MADR este instituţia responsabilă cu aplicarea legislaţiei naţionale, consolidată prin Legea 49/2024. Operatorii agroalimentari sunt obligaţi să aplice măsuri de prevenire, donare şi valorificare a alimentelor, iar cei care donează beneficiază de facilităţi fiscale, urmând ca din 2026 să raporteze anual cantităţile donate sau pierdute.
În paralel, România va adopta o Strategie Naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare, iar accentul se mută acum pe implementarea concretă a legislaţiei şi pe conştientizarea operatorilor şi consumatorilor.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, în parteneriat cu Ambasada Suediei la Bucureşti, a organizat, luni, la sediul ministerului, evenimentul “România – Suedia: Parteneriat pentru un viitor sustenabil în combaterea risipei alimentare”.
Conferinţa a reunit autorităţi, experţi, companii şi organizaţii din România şi Suedia pentru un dialog aplicat despre soluţii concrete privind prevenirea risipei alimentare, colectarea datelor, redistribuire, inovaţie şi circularitate în lanţul alimentar.
Dezbaterea a fost moderată de secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Raul Pop, şi a abordat teme precum colectarea datelor “de la fermă la furculiţă”, politici publice, prevenire în retail, redistribuire şi soluţii circulare pentru surplusul alimentar.
Transmis live pe pagina de Facebook a Ministerului Mediului, evenimentul va fi inclus în sezonul “Voices for Circular Change”, realizat de Sustainable Living Podcast.
