Ai auzit de sparanghel alb? Dacă te întrebi cum se gătește, ei bine, află că la fel de simplu ca și cel verde. În plus, această legume fără clorofilă nu este deloc atât de ciudată pe cât pare și, potrivit eatingwell.com, este și plină de nutrienți.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Gătirea sparanghelului alb este ușoară: pur și simplu se fierbe în apă, timp de 10–20 de minute.
Sparanghelul alb are un gust mai dulce decât cel verde, singura diferență este că e crescut și recoltat fără expunere la soare, nu devine verde, deci nu are clorofilă – pigmentul care ajută plantele să producă oxigen în procesul de fotosinteză. Rezultatul este o textură mai fragedă și un gust mai dulce decât varianta verde.
Sparanghelul alb este cultivat, în principal în Germania, și mult mai puțin în SUA.
Sparanghelul alb și cel verde sunt cultivate în același mod, dar există o diferență majoră:
Tulpinile de sparanghel alb sunt recoltate înainte să iasă din pământ – deci nu văd niciodată soarele.
Cele de sparanghel verde sunt culese după ce străpung solul și sunt expuse la lumină, moment în care dezvoltă clorofila ce le dă culoarea verde.
Stratul exterior al sparanghelului alb poate fi tare și fibros, așa că este recomandat să fie curățat.
Folosește un curățător de legume pentru a îndepărta partea lemnoasă, înainte de gătire, la fel cum ai face și cu cel verde.
După curățare, tulpina devine foarte fragedă, indiferent dacă o gătești la abur, la cuptor sau în tigaie.
De ce este mai scump sparanghelul alb?
Sparanghelul alb este, de obicei, mai scump decât cel verde deoarece procesul de cultivare necesită mai multă atenție.
Această particularitate îi influențează prețul, însă pentru mulți, gustul dulce și delicat merită costul.
Sparanghelul alb este utilizat, cel mai mult, în Germania, însă el este disponibil și în România. Poate fi cumpărat, de exemplu, online, pe diverse site-uri, sau din Metro și Mega Image, proaspăt sau ambalat în conserve sau borcane.
Valoarea nutritivă a sparanghelului alb este similară cu cea a sparanghelului verde.
Ambele tipuri au puține calorii și oferă vitaminele C, E și K, precum și fier și fibre.
Sparanghelul verde este cunoscut pentru faptul că îți poate schimba mirosul urinei – iar cel alb are același efect.
De vină este acidul asparagusic, o substanță care se găsește doar în sparanghel (atât alb, cât și verde).
După digestie, acesta se descompune în compuși care conțin sulf – de aici mirosul specific.
Conform unui studiu din 2020 publicat în Metabolites, doar unele persoane pot detecta acest miros, în funcție de genele lor.
Cum gătim sparanghelul alb
Aceste tulpini delicate necesită o manevrare blândă în bucătărie.
Poți să le gătești la abur sau la cuptor, dar cea mai simplă metodă este următoarea:
- Așază tulpinile pe un tocător.
- Curăță cele două treimi inferioare, folosind un curățător de legume.
- Fierbe-le într-o tigaie mare, cu câțiva centimetri de apă, până devin foarte fragede (10–20 minute).
- Nu le lăsa „al dente”, așa cum se procedează uneori cu sparanghelul verde. (“Al dente” este un termen italian care se traduce prin “la dinte” și descrie pastele, legumele sau orezul care sunt gătite astfel încât să fie ferme la mușcătură.)
Sos simplu pentru servire:
Amestecă trei linguri de iaurt grecesc simplu (fără grăsime) cu trei linguri de maioneză light, două lingurițe de zeamă de lămâie, o lingură de mărar proaspăt tocat și un praf de sare.

Sursa foto: Pexels





