Foto: Zestreanoastra - Oferta de produse de carmangerie pe bază de vânat a tot crescut în ultimii ani, în România. Au fost deschise magazine cu specific vânătoresc, atât fizice, cât și on line, care pun pe piață o gamă largă de produse finite.
- Un magazin din Arad este specializat în vânzarea de produse vânătorești finite: pastrama de cerb, de pildă, este livrată inclusiv pe piața britanică.
- G4Food a documentat modul în care funcționează, potrivit legii, lanțurile de aprovizionare, care încep în pădure sau pe câmp, și ajung pe masa clienților.
Cote de vânat
Originea materiei prime, a cărnii de mistreț sau de cerb, ca să dau numai două exemple, se află pe fondurile de vânătoare, a căror înființare și funcționare trebuie să aibă temei legal. Administratorii acestor fonduri organizează partide de vânătoare, pentru clienții lor, cu respectarea cotelor de vânat stabilite în fiecare an de Ministerul Mediului. În ordinul respectiv, este precizat numărul de exemplare, din fiecare specie, care urmează să fie recoltate la nivel de fond cinegetic. Nerespectarea regulilor înseamnă braconaj și se pedepsește conform legii.
De pildă, potrivit Ordinului MMAP nr. 1630/09.06.2023, pentru Fondul cinegetic Vidra, gestionat de AJVPS Alba, a fost stabilită cota de 2 exemplare din specia Cerb comun. La nivelul județului Alba, cota stabilită este de 153 de exemplare de Cerb comun, masculi și femele, pentru sezonul de vânătoare 2023/2024.
Cum ajunge carnea de mistreț sau de cerb în circuitul economic?
„Unii vânători plătesc numai pentru păstrarea trofeului, nu sunt interesați și de carnea animalului, pe care, dacă ar plăti-o, ar avea dreptul să o ia acasă. Animalele vânate care nu sunt solicitate, prin plată, de vânători, sunt duse la un Centru de colectare a vânatului, acreditat de direcția sanitară veterinară”, a declarat pentru G4Food, Nelu Noaghea, director, AJVPS Brașov.
Potrivit „Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală …” stabilită prin Ordinul ANSVSA 111/2008, cu modificările și completările ulterioare, ultima versiune fiind Ordinul ANSVSA 6/2024:
„Vânătoarea, uciderea şi eviscerarea vânatului la faţa locului şi transportul acestuia spre o unitate autorizată sanitar-veterinar pentru manipularea vânatului sălbatic” sunt activități care aparțin producției primare și trebuie înregistrate sanitar veterinar.
Centrele de colectare a vânatului au dreptul să vândă direct consumatorului final sau unor unităţi de comerţ cu amănuntul locale care furnizează produsele direct consumatorului final cantităţi mici de produse primare rezultate din vânătoare, după cum urmează:
„Vânat sălbatic nejupuit şi nedeplumat (lipsire de pene – n.r.) – maximum 10 unităţi vânat mare şi 100 de unităţi vânat mic pe an”.
Aceste centre înregistrate sanitar veterinar mai pot vinde până la 300 de kg de carne de vânat sălbatic/lună altor unități de vânzare cu amănuntul, în scopul vânzării către consumatorul final.
Către unitățile de procesare autorizate sanitar veterinar, care au dreptul să prelucreze cantități mari de carne, centrele de colectare a vânatului nu sunt limitate în ce privește livrarea.
Exemple de vânat mare în România: cerb comun, cerb lopătar, mistreț, căprior.
Exemple de vânat mic: fazan, iepure.
În același ordin ANSVSA, Anexa I, Centrul de colectare a vânatului este definit astfel:
„Unitate cu spații și dotări adecvate în care se desfășoară activități pentru recepția, identificarea, sortarea, răcirea vânatului sălbatic provenit direct din fondurile de vânătoare și livrarea acestuia către unități autorizate sanitar veterinar pentru activitatea de manipulare a vânatului, precum și vânzarea cu amănuntul în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, cu respectarea legislației sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor în vigoare”.
Președintele AGVPS România, Ovidiu Ionescu, a declarat pentru G4Food, că vânatul poate fi livrat pe circuitul economic fie de Regia Autonomă a Pădurilor Romsilva, fie de asociațiile de vânători, care au obligația „să obțină un certificat sanitar veterinar înainte de comercializare. Carcasa rămâne în camera frigorifică, până vin rezultatele de la medicul veterinar oficial, care a prelevat în prealabil probele necesare”.
Carnea animalelor sălbatice cu valoare gastronomică ajunge la unitățile de procesare, autorizate sanitar-veterinar. Aici, materia primă este transformată, după anumite rețete, în produse finite, care sunt ofertate ulterior fie clienților finali, fie unor unități de vânzare cu amănuntul ( băcănii, restaurante, retaileri ).
Produse finite
Călin Boc, reprezentant al unei firme specializate în prepararea și comercializarea unor produse vânătorești, cu sediul în orașul Arad, sub marca „Zestrea Noastră”, a precizat că materia primă este furnizată de două fonduri de vânătoare, din județul Arad, localizate în Socodor (zona de câmpie) și în Ineu (zona submontană).
Managerul prezintă produsele vânătorești ca aparținând unei „nișe comerciale exclusiviste”, cu prețuri mai mari decât ale produselor obținute din carnea animalelor domestice. Pastrama de cerb, de pildă, costă 95 de lei. Salamul de vânat, 75 de lei.
„Produsele noastre ajung în restaurante din București, din Brașov și Sibiu și chiar la export. Am trimis pastramă de cerb, în Marea Britanie”, a mai spus acesta.
Pesta Porcină Africană, o boală care afectează puternic populațiile de mistreți și porci domestici din România, are impact și asupra ofertei magazinelor cu specific vânătoresc:
„Au scăzut cantitățile de carne de mistreț prelucrate. Unii procesatori cumpără carnea de mistreț din Ungaria, pentru a-și menține oferta. Noi compensăm și cu carnea de cerb, comun și loptar, vânat pe fondurile de vânătoare din Arad.”
Întrebat de G4Food dacă în compoziția cârnaților de mistreț și cerb intră și un oarecare procent de carne provenită de la animale domestice, interlocutorul nostru a negat acest lucru: „carnea provine exclusiv de la animalele sălbatice”. Pe site, compoziția este prezentată astfel:
„Cârnat de Vânat cu boia: Carne vânat 80%, slănină 20%, amestec sare, condimente naturale (piper, boia, chimen), acid citric. Produs crud și afumat în membrană naturală”.
Mulțumim reprezentanților vânătorilor și comercianților care ne-au oferit aceste informații utile și interesante.
Considerăm că Industria produselor vânătorești, deși este una de nișă, trebuie să dea dovadă de transparență, una dintre valorile fundamentale pe care le promovăm pe site-ul nostru.
