Noile norme UE de reducere a defrișărilor sporesc birocrația pentru agricultori. Fermierii europeni avertizează că legislația le impune obligații imposibil de respectat, deși defrișările masive sunt pe alte continente

Văcarii irlandezi, premiați cu ”Oscarul industriei lactatelor” din țara lor; anul trecut premiul a fost 5000 de euro

De luni de zile, fermierii europeni protestează împotriva a ceea ce ei consideră a fi birocrația excesivă și restricțiile de mediu impuse de Bruxelles. În curând, ei vor avea și mai multe formulare de completat, arată o analiză Politico.

În conformitate cu noile norme ale UE, fermierii europeni vor trebui să dovedească faptul că vacile lor nu pasc pe terenuri care au fost defrișate pentru a face loc pentru pășunat. De asemenea, ei vor trebui să se asigure că nu folosesc furaje care conțin soia sau ulei de palmier care determină defrișări în străinătate.

Noua lege – care face parte din pachetul ecologist “Green Deal” – are ca scop reducerea importurilor europene de produse legate de despăduriri și contribuie la conservarea pădurilor ca rezervoare de carbon.

Cu toate acestea, agricultorii din UE se întreabă din ce în ce mai des dacă aceste norme ar trebui să li se aplice și lor, în condițiile în care cea mai mare parte a defrișărilor din lume se produce în afara blocului comunitar. O serie de grupuri de agricultori își unesc acum forțele cu cele ale industriei alimentare pentru a face presiuni în vederea obținerii de amânări și derogări de la normele care au fost deja finalizate și semnate de instituțiile UE.

Săptămâna trecută, un grup de 20 de țări a susținut un apel al ministrului austriac al agriculturii, Norbert Totschnig de a suspenda temporar și de a revizui regulamentul.

Elisabeth Hidén, care crește vaci împreună cu soțul ei în apropiere de Hjo, în sudul Suediei, se teme că nu va mai putea vinde carnea odată cu intrarea în vigoare a normelor UE privind defrișările.

Fermierii suedezi au fost încurajați să planteze copaci pe terenurile lor în anii 1990, ca parte a eforturilor guvernului de a crește pădurile țării și de a dezvolta bioeconomia, a explicat ea. “Acum se poate observa că unii fermieri taie acești copaci pentru a face din nou pășuni sau terenuri agricole”, ca parte a unei rotații regulate în utilizarea terenurilor, a spus ea. De asemenea, unii fermieri taie copaci pentru a vinde lemnul sau pentru a mări suprafețele de pășunat pentru turmele în creștere.

Însă Hidén se teme că, în conformitate cu noile norme, tăierea copacilor de pe propriile terenuri ar fi considerată defrișare – o desemnare care i-ar împiedica să vândă carne sau lemn de pe acele terenuri pe piața UE.

UE ar trebui să vizeze mai întâi doar importul de produse legate de despăduriri din străinătate, “apoi poate că ar trebui să analizeze dacă putem face acest lucru în UE” într-o etapă ulterioară, a declarat Hidén, care este și vicepreședinte al Consiliului European al Tinerilor Fermieri.

Blocul comunitar dispune deja de reglementări de mediu puternice, a susținut ea, avertizând că fermierii ca ea ar fi devastați din punct de vedere economic dacă li s-ar interzice să își comercializeze produsele pe piața UE.

“Nu putem avea vacile noastre care mănâncă iarbă și să nu vindem carnea”, a spus ea. “Nu ne putem permite acest lucru”.

Noile cerințe de trasabilitate pentru fermieri, ca parte a regulamentului, nu au fost “comunicate foarte clar”, ceea ce o face să fie “foarte îngrijorată” de creșterea costurilor și de birocrație, a adăugat ea.

Industriile agricole, forestiere și alimentare au preluat, de asemenea, aceste îngrijorări.

“Dacă nu se oferă răspunsuri adecvate și în timp util, nu putem exclude perturbări grave în toate lanțurile de aprovizionare cu mărfuri, cu potențiale efecte negative neintenționate asupra aprovizionării cu bunuri esențiale pentru piața europeană”, a scris săptămâna trecută un grup de întreprinderi și grupuri de lobby, inclusiv puternicul lobby agricol Copa-Cogeca, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene și miniștrilor belgieni.

Având în vedere că în iunie vor avea loc alegerile europene, presiunea exercitată de aceste grupuri ar putea influența guvernele, care se tem de multiplicarea protestelor agricultorilor.

Se pare că aceștia și-au găsit aliați în rândul miniștrilor agriculturii din blocul comunitar. Finlanda, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Slovenia și Suedia au semnat o declarație comună, emisă de austriacul Totschnig și obținută de POLITICO, în care se susține că legea afectează dezvoltarea agriculturii ecologice și introduce restricții nejustificate în ceea ce privește modul în care pot fi utilizate terenurile agricole. O serie de alte țări își exprimă sprijinul pentru această declarație.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *