Diferență semnificativă între numărul operatorilor anunțat de autoritățile românești și cel prezentat de autoritățile europene: cu 526 de operatori mai mulți în statisticile de la București, pentru anul 2017. Au activat atunci în agricultura certificată ecologic, 8434 de operatori, potrivit siteului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, madr.ro. În același an, potrivit datelor publicate pe siteul Comisiei Europene, agridata.ec.europa.eu, în România au fost activi 7908 de operatori ( fermieri, procesatori, distribuitori ) certificați în sistem ecologic. În schimb, suprafața raportată de autoritățile românești se regăsește și în statisticile europene: 258471 ha pentru 2017. Pentru anul 2018, Ministerul Agriculturii a raportat date crescute față de anul precedent: un număr de 9008 operatori și o suprafață totală certificată ecologic de 326.259,55 ha.
Suprafața totală raportată pentru anul 2018 ar fi cea mai mare din ultimii nouă ani. În funcție de culturi, s-au extins, față de 2017, suprafețele cultivate cu cereale, leguminoase uscate, culturi industriale, plante recoltate verzi, culturi permanente ( livezi, plantații de viță de vie ) și pășuni. Au scăzut însă suprafețele cultivate cu legume proaspete ( inclusiv pepeni ) și căpșuni: de la 1458 de ha în 2017 la 983 de ha în 2018. Rezultă că unii dintre fermierii care produc pentru consumul direct ( tomate, ceapă, ridichi, salată, etc. ) au renunțat la exigențele agriculturii ecologice și s-au întors la agricultura convențională, care permite utilizarea unei game largi de pesticide.
De remarcat că, potrivit statisticii europene, în 2017, România se situa pe ante-penultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ce privește ponderea agriculturii ecologice din totalul suprafeței agricole naționale. Astfel, agricultura organică reprezenta numai 2%, aflându-ne la egalitate cu Irlanda, pe ultimul loc plasându-se Malta.
Pe primul loc se află Austria, unde suprafața certificată ecologic reprezintă 23% din suprafața agricolă totală. Pe locul doi s-a situat, în 2017, Estonia, cu 20%, urmată de Suedia, cu 19%.
Interesant este că operatorii austrieci primesc o subvenție mai mică decât cei români: 234 euro vs 326 euro! De precizat că în timp de autoritățile românești au decis alocarea a numai 21 de euro din bugetul național, restul de 305 euro fiind alocat din bugetul european prin sistemul de subvenționare, autoritățile austriece au alocat din bugetul național 115 euro, restul de 119 euro fiind plătit din banii primiți de la Uniunea Europeană.
Să mai precizez că fermierii estoni primesc o subvenție și mai mică, de 93 pentru fiecare hectar certificat în agricultura ecologică, dar și-au înscris 20% din suprafața agricolă totală. Concluzia este că, deși primesc o subvenție mare la nivel european, una dintre cele mai mari, 326 de euro, fermierii români nu au manifestat un interes evident pentru exigențele agriculturii organice, numai un procent de 2% din suprafața agricolă totală fiind certificat ecologic.
Puteți consulta AICI cuantumul subvențiilor agricole ( bani europeni plus bani din bugetul național ) pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene.