Pierderile înregistrate anul trecut din cauza fenomenelor meteo extreme au depăşit 2,5 miliarde de euro în sectorul vegetal, iar statul a plătit fermierilor în jur de două miliarde de euro prin schemele de ajutor şi pentru despăgubiri, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, transmite Agerpres.
„Pierderile în sectorul vegetal au fost de peste 2,5 miliarde de euro anul trecut din cauza tuturor fenomenelor meteo extreme, iar statul a plătit peste două miliarde de euro. Am dat 400 de milioane de euro pentru secetă, 330 de milioane de euro pe cadrul Ucraina şi în plus pe acciză 100 de milioane de euro.
De asemenea, a mai fost sprijinul care s-a dat cumulat cu zootehnia, pe porc, pasăre, vacă de carne, aproape 150 de milioane de euro, deci un miliard de euro şi dacă adăugăm schemele de ajutor de stat care sunt normale încă un miliard de euro. Deci, în total, au fost peste 2 miliarde de euro. Numai pe despăgubiri, bani direcţi către fermieri: un miliard de euro în plus faţă de oricare an din România. Nu s-au dat niciodată plăţi directe de un miliard de euro. Nu mai luăm în calcul ce s-a dat pe creditul fermierului. Dar trebuie spus că 2024 a fost un an greu”, a explicat Barbu.
Prognoze optimiste pentru 2025
În ceea ce priveşte prognozele anului agricol 2025, oficialul MADR consideră că după trei – patru ani de secetă a venit şi “ciclul bun pentru România”.
„Cred că a venit ciclul bun pentru România, pentru că au fost trei – patru ani de secetă. Vremea ne arată că anul acesta va fi unul bun. Cu toate că aveam anumite date care spuneau că deja s-a instalat seceta, se pare că a nins exact în zonele unde am avut probleme cu deficitul de apă şi cu seceta anul trecut. Plus că la sfârşitul lunii noiembrie şi în decembrie, pe toate zonele în care am avut secetă, au căzut precipitaţii de minimum 180 – 190 de litri. Au fost şi zone în care au căzut şi 300 de litri, iar cu zăpada asta s-a mai recuperat. În momentul de faţă nu avem deficit de apă în sol, pe nicăieri”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Referitor la suprafaţa totală cu culturi estimată pentru anul agricol 2024/2025, Barbu a menţionat că aceasta va fi în jurul a 7 milioane hectare, din care aproximativ 3,8 milioane hectare au fost deja însămânţate în toamna anului trecut cu grâu, rapiţă, orz şi orzoiacă.
„Cred că avem însămânţate 3,8 milioane ha cu grâu, orz, rapiţă, iar în primăvară se vor însămânţa încă 3 milioane de hectare, cu porumb, floarea soarelui, etc. În total vor fi înfiinţate culturi cam pe 7 milioane hectare. Noi avem cam 9 milioane de hectare de teren arabil, iar diferenţa o reprezintă culturile perene, lucernă, legume în câmp, sere, solarii şi alte culturi. Să ştiţi că fermierii au reuşit anul acesta să crească suprafaţa terenurilor cultivate cu 50.000 de hectare. Suntem în creştere în fiecare an, adică transformă terenurile care sunt necultivate, le curăţă şi încep să le declare la APIA şi să crească suprafaţă”, a afirmat Barbu.
Aproximativ 90% din sistemele de irigare sunt reabilitate
În privinţa terenurilor supuse deşertificării, ministrul susţine că în zona de sud se înregistrează în jur de 300.000 – 400.0000 de hectare, însă 90% din sistemele de irigaţii din aceste zone sunt reabilitate.
“Ne confruntăm şi cu fenomenul de deşertificare. Dacă vorbim despre sudul ţării sunt în jur de 300.000 – 400.000 de hectare. Sunt la Olt în sud, până la Corabia, mai sunt la Dăbuleni. Din fericire, 90% din sistemele de irigaţii sunt reabilitate. Mai avem bani şi pe programele privind perdelele forestiere, pe Planul Strategic şi pe Fondul de Mediu, pentru cele 47.000 de hectare pe care trebuie să le plantăm, trunchiuri de pădure, dar au şi componente de perdele forestiere cu finanţare 100% prin PNRR”, a mai transmis ministrul Agriculturii.
Din datele operative colectate de către direcţiile pentru agricultură judeţene şi centralizate la MADR la data de 11 februarie, suprafeţele însămânţate la nivel naţional în toamna anului 2024 se ridică 3,527 milioane hectare, din care 2,22 milioane ha cu grâu, 11.320 ha cu secară, 75.313 ha cu triticale, 448.101 ha cu orz, 66.567 orzoaica de toamnă şi 703.189 ha cu rapiţa boabe.