FOTO: Dreamstime/ Nataliia Maksymenko
Ambalajele din plastic ne contaminează mâncarea, arată un nou studiu. Ruperea foliei din plastic de pe carne sau fructe și legume preambalate poate contamina alimentele cu micro- și nanoplastice, arată o cercetare recentă. Contaminarea cu plastic poate apărea și când dezambalați mezeluri, brânzeturi, pungi de ceai infuzate în apă fierbinte sau când deschideți cutii cu lapte ori suc de portocale. Chiar și sticlele și borcanele din sticlă cu închideri metalice acoperite cu plastic pot elibera particule microscopice de plastic, conform studiului, notează CNN.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Abraziunea provocată de deschiderea și închiderea repetată a capacelor sticlelor din sticlă sau plastic poate elibera o cantitate semnificativă de micro- și nanoplastice în băutură, a explicat Lisa Zimmermann, autoarea principală a studiului publicat în jurnalul NPJ Science of Food.
„Numărul microplasticelor crește cu fiecare deschidere a sticlei, deci utilizarea ambalajelor alimentare este sursa eliberării acestor particule”, a spus Zimmermann, responsabilă cu comunicarea științifică la Food Packaging Forum, o fundație nonprofit din Zurich care studiază substanțele chimice din materialele de contact alimentar.
Microplastice și în peștele conserevat
Cercetătorii au măsurat micro- și nanoplastice în bere, pește conservat, orez, apă minerală, pungi de ceai, sare de masă, mâncare la pachet și băuturi răcoritoare.
„Este prima dovadă sistematică că folosirea normală a alimentelor ambalate în plastic le contaminează cu micro- și nanoplastice”, a adăugat Zimmermann. „Ambalajele alimentare sunt o sursă directă a acestor particule.”
Un studiu separat, realizat tot de Food Packaging Forum în septembrie 2024, a descoperit că peste 3.600 de substanțe chimice se pot infiltra în produsele alimentare în timpul procesării și ambalării, ajungând în corpul uman. Dintre acestea, 79 sunt cunoscute pentru potențialul lor cancerigen, mutagen și pentru efecte asupra sistemului endocrin și reproductiv.
Deși este cunoscut de multă vreme că unele substanțe chimice toxice din plastic pot migra în alimente, „este mult mai puțin clar și cu adevărat îngrijorător cât de mult contribuie ambalajele la expunerea la particule de plastic și ce efecte pot avea acestea asupra sănătății noastre”, a comentat David Andrews, director științific interimar la Environmental Working Group din Washington DC.
„Acest studiu subliniază că ambalajele și echipamentele de procesare alimentară pot fi surse semnificative de microplastic în mâncarea noastră și, în cele din urmă, în corpul nostru,” a spus Andrews. „Acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă.”
Ce sunt microplasticele și nanoplasticele?
Microplasticele sunt fragmente de polimer cu dimensiuni între 5 milimetri și 1 micron (1/25.000 dintr-un milimetru). Nanoplasticele sunt particule și mai mici, măsurate în miliardimi de metru.
Având o dimensiune de o mie de ori mai mică decât grosimea unui fir de păr uman, nanoplasticele pot migra prin țesuturile tractului digestiv sau ale plămânilor și pot pătrunde în sânge. Odată în circulația sanguină, ele pot distribui substanțe chimice sintetice potențial dăunătoare în întreg corpul și în celule.
Studii recente au detectat micro- și nanoplastice în țesuturi cerebrale, testicule, sânge, plămâni, ficat, urină, fecale, lapte matern și placentă.
Un studiu din martie 2024 a demonstrat pentru prima dată o legătură între prezența acestor particule în artera carotidă și un risc dublu de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces în următorii trei ani.
Ce acțiuni cresc eliberarea microplasticelor?
Analiza a inclus 103 studii cu cele mai riguroase metode de detectare a plasticului în alimente. Se știe că cercetarea în acest domeniu este încă la început și metodele variază, ceea ce face dificilă compararea rezultatelor.
Conform cercetării, alimentele ultraprocesate conțin mai multe microplastice decât cele minim procesate. Acest lucru se explică prin numărul mai mare de etape de procesare și contactul prelungit cu echipamentele din plastic.
De asemenea, migrarea plasticului în alimente crește atunci când ambalajele sunt încălzite, spălate pentru reutilizare, expuse la soare sau supuse stresului mecanic, cum ar fi răsucirea capacului unei sticle.
Un studiu menționat a arătat că un litru de apă conținea în medie 240.000 de particule de plastic, 90% dintre ele fiind nanoplastice.
Într-un alt experiment, un bol din melamină, folosit pentru veselă, a eliberat tot mai multe microplastice după ce a fost spălat de mai multe ori.
Cum ne putem proteja?
Deși nu există încă metode de eliminare a microplasticelor din lanțul alimentar, există câteva recomandări pentru a reduce expunerea:
- Folosiți recipiente din oțel inoxidabil sau sticlă în locul plasticului.
- Evitați încălzirea alimentelor sau lichidelor în plastic, inclusiv laptele matern sau formulele pentru sugari.
- Nu puneți plasticul în mașina de spălat vase, deoarece căldura favorizează migrarea chimicalelor.
- Verificați codul de reciclare al plasticului și evitați plasticul cu cod 3, care conține ftalați.
- Folosiți pungi reutilizabile la cumpărături și cereți la curățătorie să vă returneze hainele în pungi textile.
- Luați-vă cană reutilizabilă și tacâmuri la birou, pentru a reduce consumul de plastic de unică folosință.
Acest studiu arată cât de profundă este contaminarea alimentelor noastre cu microplastic și ne aduce mai aproape de înțelegerea efectelor asupra sănătății. Este clar că reducerea consumului și producției de plastic trebuie să devină o prioritate globală.
