„Livada cu smochini”, o insulă mediteraneeană la marginea Buzăului / Cum a ajuns Valentin Badea de la o pasiune la o afacere exotică: „Din păcate, la ora actuală, în România, un borcan gol este mai scump decât unul plin cu dulceață care conține 25% fruct, adus din Egipt”

O livadă de smochini la marginea Buzăului părea o nebunie în urmă cu șapte ani. Și totuși, un întreprinzător din oraș s-a încumetat s-o încerce. Nu ca pe o nebunie, ci bazat pe o experiență și pe convingerea că există șansa să se transforme într-o afacere. Și a reușit!

Pentru Valentin Badea povestea livezii cu smochini începe acum mai bine de 50 de ani.

„La vremea aceea, în fostul cartier „23 August”, acum „Titulescu”, din Buzău, locuia un anume domn Tenciuc. El avea doi smochini în curte și o grămadă de puști prin vecini, care dădeau năvală să fure fructe. În năzdrăvănia lor, i-au rupt și gardul. Atunci, domnul Tenciuc a deschis poarta și i-a invitat în curte, să mănânce pe săturate. La plecare ne-a dăruit fiecăruia câte un pui de smochin, să-l plantăm în curți. De atunci, pe fiecare stradă din cartier puteai vedea smochini”, povestește proprietarul livezii.

Un nou început, cu smochini

Anii au trecut. Prin 2018, Valentin Badea s-a gândit să înceapă ceva nou, de la zero. Adică de la zero lei. Îi erau dragi smochinii pe care îi avea în curte, așa că și-a spus: „de ce nu?” A început cu producția de puieți. Când a strâns în jur de 100, a discutat cu un cunoscut, care deținea patru hectare de teren, să se asocieze. Dar prietenul s-a răzgândit. Așa că a dăruit cei 100 de pui de smochin prietenilor. „Mărturisesc că am avut și un interes: să văd cum se aclimatizează și în afara orașului, cum merg. Și când, după un an, mare parte dintre ei mi-au spus că s-au prins și că au făcut și fructe, mi-am spus: Asta e!”.

A trecut din nou la producția de puieți. În 2020 a luat în arendă, de la un prieten, un hectar de teren, la marginea Buzăului. A plantat jumătate din suprafață cu puieți. În anul următor, smochinii din soiul „Tenciuc” (botezat așa după numele celui de la care primise în copilărie primul pui) au și intrat pe rod. Prima producție a fost 2.200 kg. Încurajator pentru o livadă de doar un an…

Producția merge, dar cu desfacerea e greu

Apoi lucrurile au început să meargă din ce în ce mai repede. În 2021 a plantat și restul livezii. La ora actuală, are peste 600 de pomi. De la an la an și producția a crescut: șase tone în 2022 și aproximativ 12 tone anul acesta. Ca mână de lucru – doar soția, fiica și, bineînțeles, el însuși.

„Ca să putem păstra fructele 3 – 4 zile am cumpărat și o cameră de frig, unde le ținem la 6°C. Astfel ele rămân în stare bună pentru vânzare”, spune dl. Badea.

Vânzarea se face direct de la poarta livezii. Ba mai mult decât atât: cei care doresc să culeagă singuri fructele, sunt bineveniți. „Oamenii se bucură, se simt bine că își pot alege fructele și să le vadă proaspete, în pom. Mulți dintre ei cumpără și pentru prieteni, cunoscuți etc.”, povestește proprietarul.

Cu toate acestea, creșterea producției a început să îi creeze probleme. Cantitatea obținută este deja mai mare decât cea pe care o poate vinde. A încercat să lucreze cu distribuitori mai mari, dar marfa fiind perisabilă, lucrurile nu au mers.

Desigur că s-a adresat și unor procesatori. „Din păcate, la ora actuală, în România, un borcan gol este mai scump decât unul plin cu dulceață care conține 25% fruct, adus din Egipt! Am vorbit cu doi procesatori. Răspunsul a fost același: adu fructele, alege-ți borcanul și eticheta, eu îți procesez, iar tu îți vinzi marfa”, spune producătorul de smochine autohtone. În ceea ce privește deshidratarea, costul curentului electric ar face ca produsul să coste mai mult la poarta livezii decât costă smochinele importate pe raftul magazinului…

Seceta a afectat până și smochinii

Deocamdată, vânzarea se face direct la poarta livezii și printr-o firmă de distribuție a fructelor proaspete. Dar este vorba despre cantități mici. Întrebarea este ce se va întâmpla când producția va crește la peste 20 – 25 de tone.  „Și așa, anul trecut am lăsat neculese aproximativ șapte tone. Efectiv, nu am avut ce face cu ele”, povestea fermierul, cu tristețe.

În ceea ce privește calitatea produselor, aceasta este din cea mai bună. În livadă nu se aplică nici un fel de tratamente, nici de iarnă, nici de primăvară.

Livada are și un sistem de irigații. Dacă până acum câțiva ani era folosit doar primăvara și până când începeau să se coacă fructele, acum lucrurile s-au schimbat. De doi ani încoace, seceta a început să afecteze și smochinii.

„Am încercat să mai cultiv și un alt soi. Din păcate, doar câțiva puieți au supraviețuit. Majoritatea s-au uscat, din cauza secetei din ultimii ani. Mai ales în această iarnă, când n-am avut precipitații aproape deloc!”. Ba mai mult decât atât: la un moment dat, pământul era atât de uscat, încât a fost nevoie ca terenul să fie, efectiv, inundat.

Trifoi pitic, împotriva buruienilor dintre smochini

Lucrările cele mai laborioase la acest tip de livadă sunt cele de primăvară. „Smochinul drajonează foarte puternic. Singur tai drajonii, la fel ca și crengile care, odată ce ar avea rod, ar atinge pământul. Or, să faci asta la peste 600 de pomi este ceva muncă. Dar nu mă plâng!”, spune Valentin Badea.

O altă operațiune importantă este tunderea astfel încât să păstreze pomii la o înălțime mică, cât să poată fi culeși fără scară.

Până în urmă cu doi ani, destul de des, trebuiau cosite buruienile care apăreau printre pomi. „Iau toate substanțele nutritive și cresc foarte repede. Anul acesta am semănat trifoi pitic. Sper ca acesta să acopere pământul ca o pâslă, care să împiedice dezvoltarea buruienilor. În afară de aceasta, ar feri pământul de soare, asigurând păstrarea mai bună a umidității. În plus, ar fixa și azotul”, spunea fermierul acum doi ani. Și a reușit să facă astfel încât terenul dintre pomi să se îmbrace cu un frumos covor verde.

„În rest, cam asta e totul. Smochinii nu au nici un secret. De fapt, ar fi culmea ca un pom să aibă secrete!”, își încheie povestea Valentin Badea,

Poate că smochinii nu au secrete. Dar livada cu smochini de la Buzău, sigur are secretele sale: dragostea, dăruirea și pasiunea proprietarului! Pe acestea am reușit să le pătrundem. Pe altele, vă invităm să încercați să le aflați la fața locului! E foarte simplu: o căutare pe Fecebook sau pe Waze cu subiectul „Livada cu smochini”. Zilnic, între orele 8 și 18, amatorii sunt așteptați să vadă cu ochii lor și, mai ales, să guste delicioasele fructe. Iar cei care doresc, să ia și acasă.