Cercetătorii japonezi au descoperit un instrument care te putea ajuta să mănânci într-un ritm mai lent

Un nou studiu compară modul în care oamenii mănâncă în două situații distincte: cu și fără un metronom setat la diferite ritmuri.

Cercetătorii au descoperit, potrivit eatingwell.com, că un ritm mai lent al metronomului a crescut durata mesei prin creșterea numărului de mușcături și mestecări. În plus, o masă mai lungă poate ajuta la digestie și la senzația de sațietate.

Dacă ai tendința de a mânca repede, nu este neapărat vina ta. Încă din școală, avem timp limitat pentru a mânca – de obicei insuficient. Iar la maturitate, este greu să găsești timp să încetinești și să savurezi o masă echilibrată și sănătoasă. Mulți oameni ajung să mănânce prânzul în grabă, în timp ce lucrează, și cina la repezeală, înainte de culcare.

Cum ne afectează mâncatul sănătatea?

Există dovezi că ceea ce oamenii de știință numesc „comportament alimentar anormal” este asociat cu obezitatea. De exemplu, cercetările sugerează că persoanele care mănâncă repede – și, prin urmare, au mese de durată mai scurtă – sunt expuse unui risc mai mare de a dezvolta obezitate.

Asta pentru că, de regulă, cei care mănâncă repede tind să consume mai mult. Iar când consumăm mai multe calorii decât avem nevoie, ele se stochează sub formă de grăsime.

Cercetătorii japonezi au făcut teste privind mâncatul normal și în ritm prestabilit

Cercetătorii din Japonia au vrut să vadă dacă un ritm prestabilit (prin metronom) ar putea influența viteza cu care oamenii mestecă și, implicit, cât de repede sau încet mănâncă. Rezultatele au fost publicate în martie 2025 în jurnalul Nutrients.

Participanții au fost recrutați dintr-o școală medicală din Japonia: 33 de persoane sănătoase (15 bărbați și 18 femei), cu vârste între 20 și 65 de ani (media: 37 ani). Aceștia nu aveau afecțiuni medicale.

Pentru stabilirea unor date de bază, participanții au completat un chestionar alimentar (BDHQ), care analizează frecvența consumului de alimente și băuturi, inclusiv tipuri de orez, supă miso, alcool, metode de gătit și comportamente alimentare generale.

Au fost efectuate și câteva teste de forță: testul de strângere a mâinii (pentru forța părții superioare a corpului) și testul de ridicare de pe scaun de cinci ori (pentru partea inferioară). S-a calculat și IMC-ul (indicele de masa corporală).

Pentru a măsura mușcăturile, mestecările și ritmul, cercetătorii au folosit un dispozitiv numit Bitescan, plasat în spatele urechii. Timpul mesei a fost cronometrat.

Participanții au purtat căști, pentru a minimiza distragerile, iar experimentul s-a desfășurat în 4 etape:

• Mâncarea unui sfert de felie de pizza fără metronom.
• La un minut după, consumarea unui alt sfert de felie cu metronomul setat la 40 bătăi pe minut.
• După 30 secunde, încă un sfert de pizza la 80 bpm.
• Ultimul sfert a fost consumat la 160 bpm.

Cercetătorii au stabilit că femeile mănâncă mai lent decât bărbații

Femeile tind să mănânce mai lent decât bărbații, cu mai multe mușcături și mestecări, dar ritmul mestecării și aportul nutrițional au fost similare între sexe, au concluzionat cercetătorii.

Durata mesei a fost semnificativ asociată cu numărul de mușcături și mestecări, dar nu cu ritmul mediu de mestecare (fără metronom).

La 40 bpm (bătăi pe minut), ritmul de mestecare a scăzut cel mai mult, în special la femei.

Indiferent de sex, durata mesei a crescut la toate ritmurile metronomului, cel mai mult la 40 bpm.

Numărul de mușcături a crescut semnificativ doar la femei, la 40 bpm.

Concluzia cercetătorilor: creșterea numărului de mușcături și mestecări, plus un ritm mai lent, poate prelungi durata mesei și poate duce la un consum alimentar mai redus.

Limitările studiului: număr mic de participanți (33) și lipsa unei repartizări aleatorii în grupuri (control vs. experimental), ceea ce limitează aplicabilitatea generală a concluziilor.

Dacă asculți muzică lentă în timpul mesei vei mânca mai încet

Studiile anterioare arată o legătură clară între viteza de mâncare, durata mesei și cantitatea consumată. Deși studiul a folosit un metronom, și muzica lentă are un efect similar. De exemplu, cei care ascultă muzică lentă în timpul mesei tind să fie mai relaxați, mănâncă mai încet și mestecă mai mult decât cei care ascultă muzică rapidă.

Recomandare: înlocuiește metronomul cu o listă de muzică relaxantă în timpul meselor. Dacă versurile te distrag, optează pentru muzică instrumentală, de tip spa.

Alte strategii includ alegerea alimentelor cu textură, care cer mai multă mestecare, ceea ce încetinește ritmul mesei și poate reduce cantitatea totală consumată.

Toate acestea susțin ideea de alimentare conștientă (mindful eating), care presupune:

• mâncatul mai lent;
• conștientizarea gustului, mirosului și texturii mâncării;
• recunoașterea semnalelor de foame și sațietate;
• eliminarea distragerilor (fără ecrane la masă);
• savurarea momentului mesei.

Dacă ți-e greu să ai timp pentru mese sănătoase, găsești rețete rapide în 30 de minute sau planuri de mese pe bază de plante. Iar pentru cine vrea cină caldă când toți ajung acasă, mesele la slow-cooker pot fi ideale.

Un număr mare de mușcături și mestecatul lent te face să mănânci mai puțin

Acest nou studiu adaugă dovezi că un număr mai mare de mușcături și mestecări și un ritm mai lent pot prelungi durata mesei și reduce cantitatea de mâncare consumată.

Un alt beneficiu al mâncatului lent: digestia e mai eficientă. Când mestecăm mai bine, stomacul are mai puțină muncă. Așa că, atunci când poți, creează un moment relaxant la cină: oprește telefoanele, pune o muzică plăcută și savurează mâncarea.