Colaj foto
Aseară târziu toți ochii au fost ațintiți asupra Casei Albe de unde președintele Trump a dat startul a ceea ce el a numit strategia de a reîmbogăți Statele Unite.
„Timp de zeci de ani țara noastră a fost sărăcită, jefuită violată și agresată de națiuni apropiate și îndepărtate, prietene și inamice deopotrivă”, a spus oficialul american în deschiderea comunicării din 2 aprilie.
Ce a urmat a fost prezentarea în linii mari a noii strategii de aplicare a texelor vamale pe mărfurile de import. Administrația SUA nu a iertat pe nimeni. Vor exista modificări ale relațiilor comerciale cu China, Mexic, Canada și, evident, Uniunea Europeană.
Sigur, acest moment nu este tocmai o surpriză. Trump a făcut din această strategie un punct de referință în campania electorală, iar odată ales, a menționat de mai multe ori iminența acestui demers. Capitalele lumii au sperat, însă – și încă mai speră, că prin negocieri purtate la rece vor fi evitate consecințele dramatice ale acestori măsuri.
Ce domenii economice sunt vizate de noile taxe?
Aceste noi taxe vamale se vor aplica în multe ramuri ale economiei, dar cu precădere în cele în care administrația SUA consideră că importurile dăunează producătorilor americani. Vorbim aici cu precădere de siderurgie (oțel și aluminiu), mașini, alte bunuri de consum. Și, evident, produsele agro alimentare.
Mai mult, Casa Albă preconizează măsuri similare în privința importurilor de lemn și cherestea, dar și a produselor farmaceutice.
Ce prevede actul normativ în privința relațiilor comerciale cu UE?
„(…) vom face Uniunea Europeană să plătească. Ei (statele membre n.r.) sunt foarte duri. Sunt negociatori foarte duri. Noi întotdeauna am considerat Uiunea Europeană ca fiind prietenă foarte bună. Dar, în fapt, ne-au jefuit. E atât de trist, când te gândești. Atât de urât. (…) Le vom impune o taxă de 20 la sută”.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Un alt oficial de la Casa albă a adăugat că noul regim de taxe vamale se va aplica în două etape. 10 procente începând din 5 aprilie și restul , cel mai probabil din 9 aprilie.
Administrația americană consideră că UE aplică mărfurilor din SUA o taxare de 39%. În aceste condiții noile taxe impuse mărfurilor europene sunt văzute ca un gest de reciprocitate. În calculul americanilor intră și taxele non vamale percepute în Uniune, cum ar fi taxa pe valoare adăugată.
Cum a reacționat Europa?
Prima reacție, la cald – ca să spunem așa, a aparținut premierului italian Giorgia Meloni, care, într-o postare pe rețelele sociale a catalogat măsura luată de americani ca fiind „eronată și dăunătoare intereselor tuturor”
„Vom face tot ce ne stă în putință să ajungem la un acord cu SUA, cu scopul de a evita un război comercial care ar slăbi, inevitabil, vestul, în favoarea altor jucători de pe piața mondială”, a mai adăugat aceasta.
Nu au întârziat să apară și alte reacții. Primul ministrul Irlandei, Michael Martin a declarat că aceste taxe sunt dăunătoare economiei și că nu le vede justificarea în condițiile în care între Europa și State se desfășoară schimburi comericiale care se ridică la 4,2 miliarde de euro zilnic.
Reacții similare au venit și din partea oficialilor guvernamentali din Polonia și Danemarca.
La acestea s-au alăturat replici ferme din partea unor state europene non membre, vizate și ele de noile taxe. Ministrul comerțului norvegian a atras atenția că taxele vamale de 15% aplicate mărfurilor din țara menționată vor avea un impact critic asupra economiei. Iar guvernul Elveției face apel la autoritățile americane să respecte normele comerciale și piața liberă, protestând astfel față de cele 31% care vor taxa produsele care pleacă dincolo de ocean.
De menționat că mărfurile din Marea Britanie, alături de cele din Australia, Brazilia, Arabia Saudită și Singapore vor fi taxate cu 10 procente.
Potențiale efecte în agricultura
În acest context nu este de miare că producătorii agricoli, în special cei vest europeni, sunt îngrijorați. Producătorii italieni de vinuri estimează pierderi de 1 miliard de euro. Afectați vor fi și producătorii de brânzeturi și ulei de măsline din Italia, Franța, Spania și Grecia.
Pe de altă parte, unii specialiști americani susțin că, în ciuda optimismului oficialilor de la Casa Albă, fermierii din State s-ar putea confrunta cu un mare surplus de produse agricole – soia, de exemplu, pentru care va fi greu, dacă nu imposibil să găsească piețe de desfacere alternative.
