foto: unsplash.com
Humus fără tahina, este o rețetă care derivă din cea medio-orientală și care se practică la Genova și în Liguria, Italia. Aici năutul este un aliment tradițional și se folosește în multe preparate, unul dintre cele mai cunoscute fiind la farinata ligure.
Este o rețetă de facto adaptată la resursele locale, mai precis ulei de măsline în loc de pasta de susan, tahina orientală – componenta grasă a oricărui humus. Această variantă de humus fără tahina este în general practicată de cine nu agrează gustul puternic și decis al pastei de susan. Se prepară în mod similar cu humusul clasic.
Ingrediente pentru un bol mare de humus
500 g năut fiert, din conservă sau fiert la moment
75 g ulei de măsline
1 lămâie – sucul
1 cățel de usturoi curățat
sare, paprika iute
rozmarin verde, câteva frunze
*variantă posibilă: pătrunjel în loc de rozmarin
Procedeu
Se așează toate ingredientele mai puțin uleiul într-un blender sau un recipipent înalt potrivit cu mixerul vertical.
Se acționează blenderul sau mixerul adăugând puțin câte puțin ulei, pentru a-l absorbi treptat. Cu cât mai fină consistența, cu atât mai echilibrat și complex gustul final.
Se adaugă inițial puțină sare, completând după ce a stat câteva minute să se amalgameze gusturile și aromele.
Se servește rece, completând cu paprika iute deasupra. Se poate servi cu pâine, lipie, crackers, dar și cu legume tăiate pe lung, eventual în combinație cu brânzeturi. Poate fi chiar și o garnitură optimă lângă carnea de pui sau pește, alături de salată verde, de roșii, castraveți, ardei etc.
Se poate păstra în frigider 3-4 zile închis.
Cum se fierbe năutul uscat
E mult mai economic să fierbi o dată mai mult năut și să îl conservi în congelator porționat, decât conservele. Ele sunt o soluție când nu avem timp suficient, dar când e posibil putem apela și la năutul uscat.
Metoda de fierbere a năutului este puțin diferită de fasole. Năutul se ține în apă rece la hidratat minim 12h, ideal 24. Apa trebuie schimbată de câteva ori, iar dacă e cald se ține în frigider, pentru că riscă să fermenteze.
În afară de hidratare, această procedură vizează și o mai bună digestie. O componentă comună leguminoaselor și cerealelor, și anume acidul fitic, este responsabilă de problemele de digestie pe care le dau uneori leguminoasele. Ținând boabele în apă, cea mai mare parte din acidul fitic este eliminată.
Odată încheiată etapa hidratării, năutul se fierbe în apă cu sare, la fel ca și fasolea. Durează în jur de 1h într-o oală normală la foc mediu. Și mult mai puțin într-o oală sub presiune, circa 15-20 de minute.
Odată răcit si strecurat, se poate conserva în congelator în recipiente închise mai multe luni. În frigider se poate conserva maxim 3-4 zile. În afară de humus și alte creme, se poate folosi în supe, mâncăruri scăzute, salate, se poate prăji apoi în cuptor cu ulei și condimente.
Apa în care a fiert năutul se poate folosi la supe, sosuri, sau chiar se poate face din ea maioneză vegetală împreună cu lecitină de soia. Conține saponine și se umflă dacă folosim un mixer, precum albușul de ou.
