Sursa Foto: Pexels
„Botezul Viilor”, un obicei din moşi-strămoşi, are loc anual, de Sfântul Trifon, pe dealurile din Bălăneşti, tradiţie în cadrul căreia preoţii sfinţesc apa şi stropesc viile, pentru ca acestea să fie protejate de molimi şi insecte şi să dea rod bun, transmite Agerpres.
Slujba a fost susţinută de cinci preoţi, localnicii păstrând cu sfinţenie această tradiţie veche.
„Cu ocazia sărbătoririi Sfântului Trifon, aici la Bălăneşti ne adunăm ca în fiecare an, menţinând acest obicei şi această tradiţie. Ne adunăm aici cu colegii, cu autorităţile locale, cu localnicii, care ţin să ducă mai departe tradiţia aceasta a Bălăneştiului, viticultura. Noi suntem alături de ei şi încercăm să aducem o rugăciune către bunul Dumnezeu prin intermediul Sfântului Trifon, care a alcătuit această rugăciune ca să alunge molimile sau insectele dăunătoare pentru holde, în general, şi în special acum pentru viile acestea. Noi încercăm să facem ca omul să fie cât mai bun şi ca omul să fie cât mai bun şi cât mai sănătos, trebuie să sfinţim, alături de el, şi natura. Şi de aceea, nu lăsăm să treacă pe lângă noi nemarcată această sărbătoare a Sfântului Trifon. Dumnezeu să îi binecuvânteze pe cei ce se ocupă de acest obicei! (…) Este un moment foarte important, dacă la om dăunează bolile şi omul trebuie să vină la biserică şi să se roage pentru sănătatea sufletească şi trupească, la fel şi aici trebuie să ne ocupăm noi, oamenii, de natură, pentru că natura ne-a fost dată nouă ca dar de la Dumnezeu şi noi trebuie să avem grijă de ea, s-o îngrijim, s-o ocrotim şi să o facem folositoare pentru noi şi pentru semenii noştri”, a declarat, pentru AGERPRES, preotul Remus Daniel Hirghiduş de la Parohia Bălăneşti.
Potrivit primarului comunei Bălăneşti, Ovidiu Pungan, tradiţia este una foarte importantă pentru comunitate, el punctând că astfel de obiceiuri trebuie să continue.
„Sărbătoarea Sfântului Trifon este o sărbătoare pentru cei care cultivă pomi fructiferi şi viţă de vie. Din moşi-strămoşi, este o tradiţie foarte veche, mă bucur că pe raza localităţii se mai menţine această tradiţie şi îmi doresc ca această tradiţie în anii următori să nu moară. Este o adunare a comunităţii, unde lumea se destinde, mai socializează. Ne dorim cu toţii să avem parte de un an cu roade multe. Se pare că, în momentul de faţă, fenomenele meteo nu sunt prielnice pentru perioada anotimpului de iarnă, dar sperăm ca în următoarea perioadă precipitaţiile să vină, iar cetăţenii comunei şi nu numai să se bucure de roade. Pentru locuitori este foarte important să se păstreze tradiţia, mi-aş dori ca în fiecare sat al comunei să fie organizat un asemenea eveniment, vedem în anii următori în funcţie de ce va mai fi, dar sunt mulţumit că tradiţia se păstrează la Bălăneşti şi în câteva localităţi ale Gorjului. Această tradiţie vine din Banat şi este de foarte mulţi ani de zile, este foarte important că se menţine şi cu toţii trebuie să punem umărul, de la autorităţi locale până la cetăţeni, ca această tradiţie, ‘Botezul Viilor’, să continue”, a precizat, pentru AGERPRES, Ovidiu Pungan.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Viticultura este una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale oamenilor din zonă, care preţuiesc tradiţiile şi menţin vii obiceiurile importante pentru ei.
„Este o tradiţie trăită de mine de când eram copil, înainte de colectivizare, deci înainte de 1960. Bunicul meu avea o suprafaţă mare de vie, undeva într-un deal, şi de Sfântul Trifon veneau rude, prieteni, negustori de la Târgu Jiu, cărora le ducea vin spre vânzare şi urcau cu săniile în deal, era foarte frumos, era extraordinar. Acolo aveau o pivniţă mare, cu cerdac, desfundau hârdăul de trânc. Trâncul este o băutură făcută din fructe, foarte acidulată, dulce, bună, puţin alcoolică, nu are mai mult de 4-5 grade”, a explicat inginerul horticol Vasile Cochină, în vârstă de 79 de ani.
Vinul de Bălăneşti este unul cunoscut atât pe meleagurile natale, cât şi în afara lor.
„Între războaie, cred că prin 1920, de la Bălăneşti a plecat o probă de vin, din via lui Arjoceanu, în Franţa. (…) A fost un concurs în Franţa şi a luat acest vin o medalie de aur. Cred că era riesling cu tămâioasă românească, cu crâmpoşie, cam acestea erau soiurile care umblau pe aici, soiuri albe. Aveam, în arealul localităţii noastre, vreo 200 de hectare de vie nobilă, în asociaţii şi la staţiunea pomicolă, erau două ferme mari şi se scotea producţie de struguri şi vin. Soiurile cele mai adaptabile pentru zona aceasta sunt feteasca regală, riesling italian, muscatul otonel – un soi aromat şi demidulce către dulce, un soi foarte bun, şi cabernetul, merlotul, feteasca neagră. Acum nu cred că mai găseşti zece hectare de vie nobilă, în rest numai hibrid – ananas, novă, italiană, hibrizii, care nu mai sunt ce ar trebui să fie. Viticultura şi vinificaţia sunt o adevărată ştiinţă, o mare ştiinţă, vă spun cu mâna pe inimă, nu e un fleac, nu numai medicina e ştiinţă”, a mai spus inginerul.
El îşi aminteşte că, pe vremuri, tatăl său săpa cu cazmaua cei cinci ari de vie pe care îi deţinea.
„Când eu eram mic, ştiu că spunea tăică-meu că se duce la săpat cu cazmaua iarna. În timpul ăsta, era aproape terminată suprafaţă. Se duceau pe rând, astăzi şi mâine se duceau cinci-şese inşi la mine şi ziua cealaltă se duceau la altul şi săpau la două cazmale, o cazma are 30 de centimetri, ei săpau la 50-60 de centimetri adâncime şi scoteau pământul de jos la suprafaţă”, a precizat Vasile Cochină.
La „Botezul Viilor” s-au gătit şi bucate tradiţionale, cum altfel decât la ceaun şi la foc de lemne – fasole cu afumătură şi tochitură din carne de porc, servite participanţilor în străchini.
Sfântul Trifon este considerat patronul viilor şi al pomilor fructiferi, iar de această zi se leagă multe superstiţii şi tradiţii populare care au rolul de a asigura prosperitatea recoltei, potrivit Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj.
„De Sfântul Trifon, viile sunt sfinţite de preoţi, un obicei adânc înrădăcinat în tradiţiile locale. În fiecare an, preoţii se adună alături de localnici pentru a merge în vie, unde se oficiază o slujbă specială. După rugăciuni şi cântări religioase, preoţii stropesc viile cu apă sfinţită, simbolizând purificarea şi protecţia viţei-de-vie. Acest ritual este considerat esenţial pentru a asigura o recoltă bună şi pentru a proteja plantaţiile de boli sau de atacurile dăunătorilor. (…) Se spune că este important ca, în această zi, să nu se lucreze în vie, pentru a nu ‘strica’ roadele viitoare. (…) Cei ce îl prăznuiesc pe Sfântul Mucenic Trifon au parte de rod bogat al viţei-de-vie, aceasta fiind ferită tot anul de stricăciune şi pagubă. De aceea, oamenii încă mai păstrează cu sfinţenie tradiţia”, menţionează reprezentanţii centrului pe pagina de Facebook a instituţiei.
