Sursa foto: Agroland
Federaţia Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) propune patru strategii esenţiale pentru a diminua risipa acasă, prin intermediul unui ghid practic de responsabilitate acasă pentru reducerea risipei alimentare, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“În România, paradoxul se serveşte zilnic la masă. Trăim într-o ţară în care, statistic, un camion de mâncare ajunge la gunoi în fiecare minut, în timp ce aproximativ cinci milioane de români se află în pragul sărăciei, având dificultăţi reale în a-şi asigura hrana zilnică. Risipa alimentară nu este doar o problemă logistică a marilor lanţuri de magazine; ea începe, de cele mai multe ori, chiar în propriile noastre bucătării”, se arată într-un comunicat al organizaţiei transmis, miercuri, AGERPRES.
Conform estimărilor, la nivel naţional, românii aruncă anual aproximativ 2,2 milioane de tone de alimente. Această cantitate uriaşă ne plasează pe un loc nedorit în clasamentele europene, transformând deşeurile nu doar într-o problemă ecologică, ci şi într-una economică. Într-o perioadă marcată de scumpiri, a arunca mâncare echivalează cu a arunca banii pe fereastră, consideră FBAR.
“Lupta împotriva risipei nu se dă doar la nivel industrial; ea începe în fiecare gospodărie”, subliniază reprezentanţii Reţelei Băncilor pentru Alimente, care văd zilnic efortul necesar pentru a salva hrana şi a o redirecţiona către ONG-urile care au în grijă persoane vulnerabile.
Primul principiu propus de FBAR pentru a diminua risipa la domiciliu este: Logistica de depozit, aplicată în frigider (FIFO).
“Un principiu de bază în gestionarea stocurilor industriale este First In, First Out (Primul intrat, primul ieşit), dar acasă uităm adesea de el. Soluţia este organizarea vizuală: creaţi în frigider o zonă dedicată, numită ‘Consumă-mă cu prioritate’. Acolo vor sta produsele desfăcute sau cele care se apropie de termenul limită. Este un ‘punct de colectare’ intern care vă scuteşte de căutarea prin spatele rafturilor, unde iaurturile sau brânzeturile sunt uitate până se strică”, se menţionează în comunicat.
Al doilea principiu se referă la descifrarea corectă a etichetelor.
“O sursă majoră a risipei este confuzia dintre termeni. Există o diferenţă vitală între ‘A se consuma până la’ (care indică siguranţa alimentară şi o dată strictă) şi ‘A se consuma de preferinţă înainte de’ (care se referă la calitatea optimă). Multe produse, precum pastele, orezul sau conservele, sunt perfect sigure şi după a doua dată, dacă ambalajul este intact. Folosiţi-vă simţurile înainte de a decide că un produs este deşeu”, arată FBAR.
Cel de-al treilea principiu este Testul sincerităţii: “Puşculiţa risipei”.
Pentru a conştientiza impactul financiar al risipei, Gabriel Sescu, fondatorul Băncii pentru Alimente în România, propune un exerciţiu simplu, dar cu impact puternic: alegerea unui borcan sau a unui recipient şi transformarea lui în “puşculiţa risipei”. De fiecare dată când se aruncă hrană, se pune în borcan contravaloarea în bani. La final de lună, suma strânsă arată exact cât costă lipsa de organizare. Este un exerciţiu de conştientizare care ne ajută să privim hrana şi resursele cu mai mult respect.
Al patrulea principiu se referă la ştiinţa în bucătărie: Salvarea legumelor ofilite.
“De câte ori nu aţi aruncat morcovii, ţelina sau ridichile doar pentru că s-au înmuiat? Înainte de a le declara deşeu, experţii recomandă rehidratarea. Puneţi legumele într-un bol cu apă rece şi gheaţă timp de 30-60 de minute. Prin osmoză, acestea îşi vor recăpăta textura crocantă. Este un truc simplu care transformă un potenţial gunoi într-un ingredient proaspăt pentru salată sau gătit”, precizează sursa citată.
Potrivit FBAR, reducerea risipei alimentare ţine de respect: respect pentru hrană, pentru bugetul familiei şi pentru mediu şi oameni.
“Dacă sunteţi operator economic şi aveţi surplusuri mari, cadrul legal (Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare) vă permite să donaţi alimentele sigure către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilităţi fiscale. Pentru consumatorii casnici, schimbarea începe cu lista de cumpărături de azi şi cu refuzul de a mai trata hrana cu indiferenţă”, subliniază Federaţia Băncilor pentru Alimente.
FBAR şi cele nouă Bănci Regionale din Bucureşti, Cluj, Roman, Braşov, Oradea, Timişoara, Constanţa, Craiova şi Galaţi formează o reţea naţională de solidaritate care salvează zi de zi hrană de la risipă şi o transformă în sprijin real pentru comunităţile vulnerabile. FBAR este membru al Federaţiei Europene a Băncilor pentru Alimente – FEBA, iar din 2016 a salvat peste 39.000 de tone de alimente, transformate în peste 76 de milioane de porţii de hrană, distribuite prin 930 de ONG-uri către 325.000 de persoane vulnerabile.
