FOTO: Freepik/Imagine generată cu ajutorul AI
În preajma Crăciunului, pe meleagurile trovanţilor se prepară pomana porcului, o masă cu preparate pregătite în tuci cu untură, dar şi foi cu lapte şi afumătură, o ciorbă specifică comunei Bozioru, gătită atât pe timp de vară, cât şi iarna, care aduce aminte de transhumanţă şi creşterea animalelor, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Comuna Bozioru din judeţul Buzău, unde se curbează Carpaţii, ascunde probabil cel mai spectaculos relief format din trovanţi, stânci cu forme bizare cunoscute şi sub numele de “pietre vii”. Cei mai reprezentativi, cunoscuţi şi accesibili trovanţi din judeţul Buzău sunt “Babele” de la Ulmet.
Tot în Bozioru, la Nucu se găsesc vestigii rupestre care oferă o încărcătură spirituală deosebită tuturor celor care se încumetă să le viziteze. Cu o suită de atracţii turistice importante, localitatea se remarcă şi din punct de vedere gastronomic printr-un preparat care poate fi gătit atât vara, cât şi pe timpul iernii, în reţetă regăsindu-se afumătura sau untura. Este vorba despre foile cu lapte, o ciorbă locală ce ar avea rădăcini în obiceiurile localnicilor de a folosi laptele şi carnea.
În preajma Crăciunului se prepară pomana porcului, la care sunt invitaţi toţi cei care au dat o mână de ajutor în gospodărie, la sacrificarea porcului.
“Înainte de Crăciun, imediat după tăiatul porcului, se face pomana porcului. Se ia carnea, se pune la prăjit şi asta este pomana porcului pentru cei care participă la tăiatul porcului şi la băgatul porcului în casă, cum spunem noi. De Crăciun, pregătim din porc celelalte produse, caltaboş, lebăr, tobă şi sarmale, plus acriturile, varza acră sau murături. La pomana porcului avem, pe lângă carne, şi mămăliguţă. Foile cu lapte la noi reprezintă o mâncare frecventă. Pot fi folosite foile de sfeclă, lobodă albă, cele de urzică, inclusiv ştevie sau, pe timp de iarnă, lăptucica, o plantă care nu degeră şi poate creşte sub zăpadă. Înainte scoteau carne de la garniţă şi în special carnea care era mai grasă. Cei care nu aveau carne, puteau să pună şi jumări. Vara se poate prepara cu verdeţuri proaspete, iar iarna, cu foile congelate în timpul anului. În trecut, în fiecare gospodărie exista un animal, o vacă, oi, aveau lapte şi din lapte făceau o lungă linie de produse. Erau mulţi care băteau laptele crud şi scoteau untul. După aceea, scoteau brânza. După brânza rămânea jintiţa, produs pe care îl foloseau la foile cu lapte. Era un pic acrişoară, deci îi dădea la foile cu lapte un gust acrişor. Este o mâncare tradiţională la noi, iar laptele mai este folosit spre exemplu şi la varză cu lapte, cartofi cu lapte sau la lubenele cu lapte”, a declarat, pentru AGERPRES, ghidul local Andrei Drăgnescu.
Nu se cunoaşte un moment anume când localnicii au început să prepare foile cu lapte, în schimb, preparatul a fost transmis din generaţie în generaţie. Reţeta nu este complicată, iar timpul de preparare depăşeşte puţin peste 30 de minute. Un preparat pe cât de hrănitor şi bogat la prima vedere, pe atât de uşor şi răcoritor.
“Foile se pun la fiert şi apoi se toacă. Acesta ar fi primul pas când pregăteşti foile. După aceea tăiem ceapa verde, o punem la călit în ulei sau în untură, tocăm mărar şi le călim împreună. Adăugăm după aceea foile şi le potrivim de sare. Se pune apoi laptele prins şi se lasă la fiert. În acelaşi timp punem şi carnea afumată, ca sa aibă timp să se fiarbă puţin şi se lasă în jur de 30 de minute la foc. Poate fi mâncată şi iarna, ţinând cont că avem afumătură, pentru că acum, în perioada Crăciunului, se fac de toate, dar este mai uşor de făcut vara când ai toate celelalte ingrediente proaspete la dispoziţie. Este o reţetă tradiţională pe care am învăţat-o de la bunica mea provenită din zona Galaţiului, dar a preluat-o de la soacra ei din Ulmet şi de la bunicul meu. Ne făcea când eram copii, pentru că era la îndemânî şi avea lapte tot timpul la prins. Eu asociez mâncarea aceasta cu comuna Bozioru. Oriunde ne-am plimbat, doar în zona Buzăului am găsit-o, unele voci spun că din Bozioru a plecat, de fapt, spre toate celelalte zone. Avem câteva unităţi de cazare care încearcă să povestească turiştilor şi să le spună ce ar putea sa mănânce în această zonă. Produsul a fost foarte bine primit de cei din turism, sunt foarte deschişi la a le oferi ceva nou şi mai ales ceva local. Noi chiar am făcut o listă, la un moment dat, cu diverse preparate care se pot face pentru turişti, printre care aceste foi cu lapte, pe lângă orezul cu prune lojnite, pe lângă ciorba de fasole cu gutui, dulceaţa de soc şi gogoşile cu dulceaţă de soc şi multe altele”, a precizat, pentru AGERPRES, Simona Şerban, localnică din Bozioru.
Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) Buzău apreciază că deja sunt restaurante, pensiuni şi puncte gastronomice în judeţ în care preparatele tradiţionale şi-au făcut loc.
“Foile cu lapte sau ciorba de babic sunt tot mai prezente în meniul pensiunilor şi al punctelor gastronomice locale din judeţul Buzău. Turiştii sunt încântaţi să regăsească preparate locale şi chiar apreciază Buzăul foarte mult pentru oferta culinară. Mulţi turişti acum lasă recenzii online, menţionând cât de bine au mâncat la Buzău. În ultimul an, au existat iniţiative şi ale restaurantelor din Buzău de introducere a preparatelor locale în meniu, fie urmând reţeta clasică, fie reinterpretate”, a transmis, pentru AGERPRES, preşedintele ANTREC Buzău, Cristina Partal.
Pe lângă foile cu lapte, şi toate celelalte preparate tradiţionale pe care le regăsim în bucătăria românească în preajma Crăciunului se prepară cu carnea peciută şi afumată cu lemn de prun.
“Carnea afumată iese gustoasă dacă se foloseşte lemnul de prun. Am mai încercat şi variaţii cu lemn de fag sau cu orice altceva, dar nu, iese puţin mai amăruie. Cu lemnul de prun îi dă şi o culoare mai roşiatică, iar mirosul este unul neutru. După ce tăiem porcul, peciuim carnea, o dăm cu sare grunjoasă şi o lăsăm la uscat. Se lăsă o zi, două, ca să înceapă să se strângă puţin. Şi după aceea se bagă la afumătoare. Lemnul de prun este cel care o şi frăgezeşte, îi dă şi o culoare mult mai frumoasă şi nu are un gust sau miros foarte pronunţat. Cu lemn de fag, de exemplu, dacă încerci sau cu un alt tip de lemn, chiar şi cu nuc, se cam amărăşte. Pentru condimente, în general căutăm usturoiul românesc şi cimbrul românesc. Sunt mai bune, ba chiar există şi un cimbru pe care îl poţi găsi pe dealurile Boziorului, nu este cimbrul acela pe care-l ştie toată lumea, este un alt tip de cimbru, cum sunt multe variaţii de foarte multe plante şi condimente”, a mai spus Simona Şerban.
Alături de mâncărurile pregătite de pomana porcului, pe masă se mai pun gogoşi de post sau preparate cu lapte acru şi turnate cu lingura, pentru persoanele care vor să de dedulcească, sau plăcintă de lubene.
Păstrarea reţetelor tradiţionale reprezintă rădăcini ale comunităţii, alături de meşteşugurile locale. Prin intermediul Asociaţiei Femeilor din Ţinutul Buzăului, o organizaţie comunitară din comuna Bozioru, îndeletnicirile de altădată sunt scoase la lumină şi împărtăşite atât tinerilor, cât şi vizitatorilor care calcă pragul localităţii.
“Asociaţia Femeilor din Ţinutul Buzăului are de gând nu doar să promoveze obiceiurile locale, dar şi să reactiveze femeile din localitate pentru a desfăşura activităţi care să le ajute atât pe ele, cât şi generaţiile viitoare să înveţe despre încondeierea ouălelor, despre ţesut, cusut la andrele sau pe etamină, tot ce are legătură cu tradiţiile şi patrimoniul nostru cultural”, a subliniat preşedintele asociaţiei, Simona Şerban.
Bozioru este una dintre comunele care fac parte din Geoparcul “Ţinutul Buzăului”, recunoscut drept sit UNESCO în luna aprilie 2022, fiind un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural de importanţă mondială.
