Medicii atrag mereu atenția că excesele de orice fel nu sunt sănătoase. Nici în privința mâncatului nu se face vreo excepție, indiferent că ne referim la un anumit tip de aliment consumat în exces, fie la cantitatea consumată, multă mâncare nesănătoasă înseamnă aport caloric mare pentru organism și în final grăsime depusă pe organe, care în timp duce la instalarea unor boli cronice în organism. Valentina Iscru, o femeie în floarea vârstei, luptă cu kilogramele în plus acumulate din cauza mâncatului nesănătos și în exces. Medicul care o tratează, asist. univ. dr. Sorina Ispas, a efectuat un chestionar în rândul pacienților săi cu privire la comportamentul alimentar, iar rezultatele sunt dezastruoase.
Valentina Iscru, în vârstă de 36 de ani, are probleme cu greutatea de la 19 ani, de când s-a mutat la oraș.
„Am venit de la țară cu 45 kg, am ajuns la oraș și am dat de mâncăruri pe care nu le mai consumasem înainte și m-am împlinit bine. Am ajuns la 60 kg într-un timp relativ scurt”, a povestit Valentina, care are o înălțime de 1,52 metri.
Mâncarea de tip fast-food și mezelurile au cucerit-o, așa că a început să le consume zilnic, în special la serviciu.
„Dădeam comandă de mâncare fast-food la cabinet în fiecare zi, iar dimineața și seara consumam mezeluri sub formă de sandvișuri cu cașcaval. Mâncam extraordinar de mult și în special fast-food, care este periculos pentru sănătate”, a mărturisit Valentina, de profesie asistent veterinar.
A început să ia în greutate, iar la 24 de ani, când a rămas însărcinată, s-a îngrășat vreo 30 de kg. Cu mare dificultate a dat jos după naștere grăsimea în exces. A ținut diete peste diete, a slăbit și s-a îngrășat iar, astfel că a ajuns la 80 de kilograme.
„La un moment dat nu mai doream să ies din casă. Mâncam de rupeam și refuzam să ies cu prietenii afară. Nu mă mai aranjam, preferam să stau în casă”, a spus Valentina Iscru, care s-a îmbolnăvit. Obezitatea a fost prima boală, dar nu și singura.
„Din cauza alimentației am de vreo patru ani hipertensiune arterială. Iau și niște medicamente. Încerc să tratez obezitatea și hipertensiunea arterială”, a precizat Valentina Iscru, care a apelat la ajutorul dr. Ispas Sorina, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice și medic primar medicină de laborator.
Un om sănătos care începe să mănânce nesănătos se poate îmbolnăvi
Mâncăm ca să trăim, dar nu trăim ca să mâncăm. Dacă ne facem un scop din a ne hrăni cât mai mult, mai haotic și mai nesănătos, ne îmbolnăvim. Potrivit Societății Americane de Obezitate, în comparație cu persoanele care au o greutate sănătoasă, cele supraponderale și cele care suferă de obezitate sunt expuse unui risc mai mare de-a face diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și cel puțin 13 tipuri de cancer. În plus, au un risc crescut de deces.
„Noi, oamenii, suntem total diferiți, reacționăm diferit la poluanți, la factori de mediu, la mâncare, așa că diferă de la individ la individ perioada în care ajungem să dezvoltăm obezitate și anumite boli asociate obezității. O persoană sănătoasă care începe să mănânce nesănătos poate să se îmbolnăvească într-un timp mai lung sau mai scurt. De exemplu, diabetul zaharat poate să apară și după 10 ani de la o hipersecreție de insulină, o hiperinsulinemie. Adică 10 ani poate să aibă doar insulina crescută o anumită persoană, în timp ce o alta poate avea un status inflamator cronic (o inflamație) și să fie asimptomatică (să nu aibă simptome) și asta este o mare problemă. Cât timp nu simt nimic, pacienții nu conștientizează cu adevărat problema”, a atras atenția asist. univ. dr. Sorina Ispas, de la Facultatea de Medicină Disciplina Anatomie, Universitatea Ovidius Constanța și medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.
Valentina nu s-a dus la medic fiindcă își făcea griji în privința sănătății, ci din cauza aspectului fizic. Nu mai încăpea în rochiile preferate, iar întrebările fetiței sale cu privire la greutatea sa corporală au pus-o pe gânduri.
„Nu m-a speriat nicio boală, nicio problemă de sănătate. Pur și simplu, copilul meu a început să meargă cu mine în parc și tot timpul mă întreba dacă sunt o însărcinată, fiindcă aveam grăsime pe burtă. Asta m-a determinat foarte mult să mă ambiționez, să nu mai mănânc și datorită ei am slăbit o perioadă foarte mult, numai că acum nu mai merge. Obezitatea este o boală, o boală grea”, a recunoscut Valentina Iscru.
Stop cardiac din cauza mâncatului
Bolile cardiovasculare (BCV) constituie principala cauză de mortalitate în Statele Unite, dar și la nivel global, reprezentând aproximativ o treime din toate decesele.
Dieta nesănătoasă este principalul factor de risc legat de povara generală de BCV în Statele Unite și se estimează că este asociată cu mai mult de jumătate din decesele din SUA survenite din cauza bolii coronariene și a accidentului vascular cerebral.
Decesele cauzate de BCV rămân alarmant de ridicate peste tot în lume și se estimează că în 2030 vor atinge cifra de 23 milioane, deși ratele generale ale mortalității s-au redus în ultimele decenii. Și în țara noastră bolile cardiovasculare sunt pe primul loc. În anul 2021, în România s-a observat că peste 4 milioane de persoane (1 din 4 persoane) se aflau în evidența medicilor de familie cu o boală cardiovasculară, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică.
„Poți să mănânci foarte mult și să faci pe loc un stop cardiac. Mâncarea poate să ucidă. Sunt cazuri de infarct apărute după o masă abundentă. Dar mâncarea sau mai bine spus o alimentație nesănătoasă poate ucide și în timp, nu doar imediat”, a semnalat dr. Sorina Ispas.
În 90% din cazuri, cauza directă a infarctului miocardic acut este ateroscleroza coronariană, provocată de alimentație nesănătoasă, de dislipidemie (grăsimi mari în sânge), fumat, consum de alcool și droguri, sedentarism, dar și de hipertensiune arterială și diabet.
Comportamentul alimentar nesănătos ucide
Mâncatul frecvent ce oferă iluzia relaxării, ronțăitul între mese ce duce la adevărate dependențe de mâncare, dar și săritul peste mese implicând o singură masă, de obicei nocturnă, pot ucide lent.
Dr. Sorina Ispas a efectuat un sondaj în rândul a 200 de persoane de pe Facebook pentru a afla comportamentele alimentare ale acestora. „Toți pacienții care vin la mine spun că au un apetit crescut, adică mănâncă foarte mult, fie puțin la o masă, dar de multe ori pe zi, fie rar dar o cantitate mare”, a explicat medicul despre cazurile văzute la cabinetul său.
„Sunt persoane care sar mesele, de exemplu nu au trei mese pe zi. Sar masa de dimineață, iar la prânz mănâncă doar covrigei. În studiul pe care l-am efectuat, un procent covârșitor, 70-80% dintre persoane mi-au spus că mănâncă plăcinte sau covrigi la prânz. În jur de 5-10% mi-au spus ca nu mănâncă deloc, nici dimineața, nici la prânz și că prima lor masă este la ora 16:00. Îngrijorător este obiceiul de-a mânca doar seara. A avea o singură masă cantitativ foarte mare și foarte consistentă este total nesănătos”, a avertizat medicul.
Valentina, pacienta doctorului Sorina Ispas, a învățat o lecție din lupta cu obezitatea. „Cu cât mănânci mai puțin și mai des, cu atât ești mai sănătos. Dacă nu bagi o cantitate mare de mâncare în tine, nu vei mai avea lene și sedentarism, vei fi mai optimist și mai sănătos”.
Surse: ScienceDirect, PR Newswire, INSP
Sursa foto: Pexels
