Foto: g4Food
”Momeala” a fost un videoclip de pe TikTok în care un compatriot descria cât de roz stau lucrurile în Grecia. „Veniți aici, suntem bine”, spunea el, susținând sus și tare că este nevoie de muncitori care vor fi plătiți la fel de bine. Victima a fost un tânăr din Nepal, care plecase deja din țara lui și lucra în România cu ajutorul unei agenții de ocupare a forței de muncă. În căutarea unui salariu mai bun, acesta a fost convins de videoclipul-reclamă. A călătorit prin Serbia până în Grecia, ajungând în final în regiunea Peloponez. Acolo, în loc de paradis, a dat peste infern: supraveghetorii i-au confiscat telefonul mobil și pașaportul și, făcând uz de amenințări și violență, l-au obligat să muncească 15 ore pe zi la recoltarea fructelor, oferindu-i o singură masă. Noaptea dormea într-un spațiu fără pat, saltea și toaletă, potrivit Rador Radio România.
Zeci de victime
Acesta este unul dintre cele patru cazuri identice de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă ce au fost identificate în Grecia în doar trei luni, din august până în octombrie 2024. Toate aceste cazuri au vizat munci agricole în sudul Greciei, iar victimele, 34 în total, au fost imigranți, în principal nepalezi cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, însă printre ei au fost descoperiți și doi minori. În relatările lor, victimele au afirmat că au fost recrutate prin compatrioți sau prin videoclipuri de pe TikTok. Aceștia s-au plâns că au fost obligați să muncească mai mult de 12 ore pe zi, șapte zile pe săptămână, pentru care fie nu erau plătiți deloc, fie primeau un salariu de mizerie.
Mod comun de operare
Aceste cazuri care au ieșit la iveală demonstrează că este vorba de o infracțiune transfrontalieră care implică rețele din diverse țări și care necesită investigații suplimentare.
În 2024 au fost depistate cinci cazuri, primul fiind înregistrat în luna ianuarie. Marina Donopoulou, directorul organizației A21, o organizație internațională non-guvernamentală care își propune să combată fenomenul traficului de ființe umane, a descris pentru Kathimerini un mod comun de operare: „În toate cazurile, victimele din Nepal au plecat mai întâi în altă țară, precum România și Albania, iar după trei luni de muncă acolo, au venit în Grecia. Munceau multe ore și trăiau în condiții mizere”. Directoarea organizației A21 observă că, în cele mai multe cazuri, angajatorii le-au reținut parțial sau integral salariul pentru a achita, după cum le-au spus victimelor, datoria pe care o aveau pentru transportul lor în Grecia din țara balcanică în care locuiau.
Potrivit Marinei Donopoulou, aceste cazuri de exploatare prin muncă amintesc de ”modelul Manolada”. Denumit de la satul Manolada, unde se cultivă în principal căpșuni, este cel mai caracteristic caz de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă în Grecia. Proprietarii de terenuri de acolo au exploatat economic imigranți din Bangladesh și Pakistan, plătindu-le salarii mici pentru ore nesfârșite de muncă grea în sere. Când muncitorii și-au cerut salariile, au fost reprimați prin violență, fiind trase împotriva lor inclusiv focuri de armă, provocând rănirea a 31 de imigranți. Cazul a căpătat amploare internațională după ce victimele au făcut apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde Grecia a fost condamnată în 2017.
Deși au mai existat și în anii precedenți cazuri de exploatare prin muncă în Grecia, cele raportate în ultimele luni ale anului 2024 au ajuns rapid la autorități, deoarece imigranții din Nepal sunt bine informați cu privire la problemele de muncă, au o cultură a raportării în caz de fraudă și comunică frecvent cu rudele lor. „Unele cazuri au fost investigate în urma unei plângeri a rudelor care ne-au contactat descriind ce se întâmplă, în timp ce unele victime au mers singure la inspecția muncii”, a mai spus directoarea organizației A21.
