Cum putem să adaptăm principiile dietei mediteraneene la specificul românesc / Chef Ciprian Nicolescu: „Nu avem o tradiție foarte bună în a găti legumele, dar putem aduce gustul Mediteranei în bucătăria românească”

Dieta mediteraneeană este considerată una dintre cele mai sănătoase din lume, dar cum o putem adapta la specificul românesc? Chef Ciprian Nicolescu a explicat, pentru G4Food, ce ingrediente locale pot aduce gustul Mediteranei pe mesele noastre.

Chef Nicolescu consideră că principiile care definesc dieta mediteraneană se bazează pe alimente specifice țărilor cu ieșire la Marea Mediterană, având la bază consumul de leguminoase, cereale integrale, grăsimi sănătoase provenite din ulei de măsline obținut prin presare la rece, pește, lapte și derivate ale acestuia, precum și fructe consumate în stare proaspătă.

Principalele beneficii ale dietei mediteraneene ar putea pe scurt să includă:

• reducerea riscului de boala cardiovasculara si sindrom metabolic,
• menținerea unei greutăți corporale adecvate înălțimii
• scăderea trigliceridelor

Ingrediente locale care aduc gustul Mediteranei pe mesele românești

Legumele reprezintă o caracteristică de bază a bucătăriei mediteraneene. Localnicii consumă de trei ori mai multe legume de grădină decât media europeană, iar acest obicei stă la baza longevității lor. Legumele sunt bogate în fibre vegetale, furnizează cantități suficiente de vitamine și alți nutrienți esențiali pentru funcționarea optimă a organismului.

„Exemplul cel mai caracteristic dacă vine vorba de legume ardeii, castraveții, dovleceii, vinetele, și nu în ultimul rând roșiile și-au găsit loc rapid în bucătăria românească și au devenit unul dintre ingredientele sale de bază”, a declarat Chef Ciprian Nicolescu pentru G4Food.

Printre cele mai reprezentative legume se numără ardeii, castraveții, dovleceii, vinetele și, nu în ultimul rând, roșiile. Toate acestea și-au găsit rapid locul și în bucătăria românească, devenind ingrediente de bază.

Chiar dacă Marea Neagră nu oferă caracatițe, calamari sau alte delicatese marine, ca în Grecia sau Italia, ea adăpostește vietăți care merită atenția noastră. De pildă, garizii – cunoscuți și ca „creveții din Marea Neagră” – sunt o resursă locală deosebită, despre care puțini știu, dar care poate rivaliza ca gust cu speciile din Mediterană sau oceane.

Rapanele, deși nu sunt la fel de populare precum midiile, pot fi întâlnite în meniurile restaurantelor de pe litoral, preparate sub formă de frigărui, pane sau trase la tigaie cu unt, verdeață și usturoi.

În privința peștelui, speciile din Marea Neagră pot substitui cu succes peștii mediteraneeni. Zarganul este foarte apreciat și des întâlnit în restaurantele de la malul mării. Calcanul este, de asemenea, nelipsit din meniurile pescărești, iar guvidul – servit adesea prăjit sau la grătar – are o carne fragedă și gustoasă, care merită savurată.

Provocările adaptării dietei mediteraneene la bucătăria românească

Deși dieta mediteraneeană reprezintă mai mult decât o simplă alimentație, fiind strâns legată de consumul de alimente proaspete și naturale, adaptarea ei la bucătăria românească vine cu provocări. Chiar dacă folosim aceleași produse de bază, combinațiile neașteptate și condimentele diferite creează mâncăruri unice, foarte diferite de ceea ce suntem obișnuiți.

„Dacă am zis Sicilia, am zis ton, ulei de măsline și vin de Marsala, dacă zici Banat zici plescaviță bănățeană, sarmale bănățene, ceapă umplută, clătite bănățene cu brânză dulce și pălincă de gutui”, a menționat Chef Ciprian Nicolescu.

Moștenirea românească de mâncăruri grase și calorice este cea mai mare provocare. „Nu avem o tradiție foarte bună în a găti tot felul de legume în diferite moduri delicioase, nu doar pane sau prăjite și o veche boală de-a noastră să mâncăm pâine la orice, în exces. Cred că nu am reușit să adaptăm dieta tradițional românească la schimbările stilului nostru de viață”, a specificat el.

Modelul mediteraneean presupune consumul de alimente neprocesate, cantități moderate de lactate, pește și carne, un consum crescut de legume, fructe, leguminoase, cereale integrale nerafinate și grăsimi sănătoase. Aceste alimente oferă un aport bogat de antioxidanți din fructe și legume, fibre din cereale integrale și grăsimi nesaturate din pește, avocado, nuci, semințe și ulei de măsline.

Exemple de rețete românești reinterpretate în cheie mediteraneană:

• Bruschette cu pesto de mărar și zargan

• Storceag

• Paste la cuptor cu macrou, garizi și legume

• Chiftele din burduf în sos de roșii

• Clătite umplute cu spanac și brânză de vaci

Aceste preparate sunt ideale pentru prânz sau cină.

Percepția românilor asupra alimentației mediteraneene

Românii au încredere în produsele naturale, dar le consideră mai scumpe și se simt mai în siguranță cu mâncărurile gătite acasă, deoarece știu exact din ce ingrediente sunt preparate. Pentru a-și îmbunătăți alimentația, mulți și-ar dori să aibă posibilitatea de a cumpăra tot ce le trebuie, să aibă un plan alimentar detaliat pentru întreaga săptămână sau să învețe mai multe despre alimentația sănătoasă. Lipsa timpului și obișnuința cu fast-food-ul reprezintă obstacole, mai ales pentru generațiile tinere.

„Ar mai trebui să analizăm și alte aspecte relevante legate de alimentația la români, precum importanța acordată meselor zilei, consumul zilnic de apă, risipa de alimente, cumpărăturile din impuls și consecințele alimentației nesănătoase”, a mai adăugat Chef Ciprian Nicolescu. Cu toate acestea, există deschidere către obiceiuri alimentare mai bune și o tendință de a adopta stiluri de viață mai sănătoase.

Preparatele preferate de Chef Ciprian Nicolescu care combină tradiția românească cu influențele mediteraneene

Printre favorite se numără:

• Lambragù lasagna

• Zacuscă cu pitonci și săviană, cu brânză de la Racovița

• Păturată pe crumpicu cu șuncă de casă

• Turte pe plită

• Gomboți

Sursa foto: Facebook/ Chef Ciprian Nicolescu