Foto: Dreamstime
Afirmațiile despre cum dieta influențează sănătatea și imunitatea sunt din ce în ce mai prezente în spațiul public. Reclamele și titlurile îndeamnă la regimuri speciale, de la postul intermitent până la consumul de ceai de ciuperci, promițând beneficii pentru sănătate și chiar prevenirea unor boli grave precum cancerul. Dar cât de solidă este baza științifică din spatele acestor afirmații?
Mulți dintre cercetătorii din domeniu sunt sceptici, argumentând că studiile disponibile până în prezent sunt adesea incomplete sau bazate pe dovezi limitate, conform publicației Nature.
Un alt obstacol este legat de studiile făcute pe animale animalelor, care nu reflectă întotdeauna corect modul în care dietele afectează sănătatea umană. Adesea, rezultatele din astfel de studii sunt exagerate pentru a atrage atenția comercială, hrănind astfel scepticismul în jurul științei nutriției.
Cu toate acestea, în ultimii cinci ani, s-au făcut progrese semnificative în domeniul imunologiei nutriționale. Cercetătorii folosesc acum instrumente moderne care le permit să analizeze efectele pe termen scurt ale unor grupuri alimentare restrânse și să studieze mecanismele moleculare prin care alimentele influențează imunitatea. O parte din aceste descoperiri au fost publicate în seria de articole despre nutriție, imunitate și boli a prestigiosului New England Journal of Medicine.
Fibrele și grăsimile, cheia unei imunități mai puternice?
Medicul și biochimistul Casimir Funk a fost unul dintre pionierii care au explorat legătura dintre alimentație și sănătate. În 1912, el a descoperit că lipsa anumitor nutrienți – pe care i-a numit „vitamine” – poate provoca boli grave precum scorbutul și rahitismul. Ulterior, studiile au confirmat rolul vitaminelor în întărirea sistemului imunitar.
Astăzi, cercetătorii folosesc tehnici avansate pentru a analiza biomoleculele din celule și țesuturi, descoperind noi mecanisme prin care anumite componente alimentare influențează imunitatea. De exemplu, imunologul Steven Van Dyken de la Universitatea Washington din St. Louis a studiat efectele fibrelor alimentare asupra metabolismului și imunității. El a observat că un tip de fibre numit chitină, prezent în ciuperci și crustacee, poate declanșa un răspuns imunitar specific cunoscut sub numele de imunitate de tip 2.
Van Dyken și echipa sa au hrănit șoarecii cu o dietă bogată în chitină și au observat că stomacul lor s-a extins mult mai mult decât al celor hrăniți cu o dietă normală. Această întindere a stomacului a activat imunitatea de tip 2, ceea ce a dus la declanșarea unei enzime care digera chitina. Însă, când această enzimă a fost blocată, s-au observat rezultate interesante: șoarecii modificați genetic, care nu puteau produce enzima, au câștigat mai puțin în greutate și au prezentat o sensibilitate îmbunătățită la insulină.
Aceste descoperiri sugerează că chitina poate avea un efect benefic asupra metabolismului și ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii pentru obezitate. Mai mult, chitina a dus la creșterea nivelului de GLP-1, un hormon responsabil pentru suprimarea apetitului, folosit și în medicamentele moderne de slăbit, precum Ozempic.
Dietele moderne și impactul lor asupra sănătății
Unii experți avertizează că dietele moderne, în special cele din lumea occidentală, au afectat grav sistemul imunitar. Alimentele procesate și bogate în grăsimi nesănătoase contribuie la inflamație și scăderea rezistenței imunitare, crescând riscul de boli cronice.
Pe de altă parte, alți cercetători sunt optimiști și susțin că dieta poate fi folosită pentru a trata o serie de afecțiuni grave, de la cancere la tulburări autoimune, precum lupusul. Domeniul nutriției personalizate este într-o continuă expansiune și promite soluții inovatoare pentru prevenirea și tratarea bolilor cronice.
