Cum este folosită inteligența artificială pentru a preveni pescuitul ilegal

Delta Dunarii Sursa foto: Unsplash / Fredrik Öhlander

La sfârșitul anului trecut, guvernul spaniol a amendat 25 de nave de pescuit sub pavilion spaniol care operau în apropierea apelor teritoriale ale Argentinei.

Sancțiunile financiare au fost impuse pentru că navele au oprit ilegal sistemele de identificare automată (AIS) bazate pe GPS, care le transmiteau poziția. Acesta este adesea un semn că o navă este implicată în activități de pescuit ilegal, notează BBC.

“Se estimează că pescuitul ilegal sau nereglementat reprezintă până la 20% din ceea ce se prinde”, a spus David Kroodsma, șeful echipei de cercetare de la Global Fishing Watch.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, acest tip de pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) poate captura până la 26 de milioane de tone de pește în fiecare an, adică unul din cinci pești. Aceasta afirmă că, în termeni financiari, această piață neagră valorează până la 23 de miliarde de dolari.

Acest lucru contribuie în mod semnificativ la pescuitul excesiv, ONU adăugând că o treime din stocurile de pește la nivel mondial sunt pescuite în prezent dincolo de nivelurile biologic sustenabile. De exemplu, se estimează că populația de ton roșu reprezintă doar 2,6% din dimensiunea sa istorică, neexploatată.

“Rechinii și pisicile de mare sunt pe cale de dispariție”, a afirmat Kroodsma: “Există amenințări de extincție pentru păsările marine și țestoasele de mare din cauza capturilor accidentale. Este foarte trist, deoarece am putea gestiona oceanele mult mai bine.”

Global Fishing Watch a fost co-fondat de Google, organismul de conservare marină Oceana și grupul de mediu SkyTruth. Acesta din urmă studiază imaginile din satelit pentru a identifica daunele aduse mediului.

Pentru a încerca să monitorizeze și să cuantifice mai bine problema pescuitului excesiv, Global Fishing Watch folosește în prezent un software de inteligență artificială din ce în ce mai sofisticat și imagini din satelit pentru a cartografia la nivel global mișcările a peste 65.000 de nave de pescuit comercial, atât cele cu – cât și cele fără – AIS.

Inteligența artificială analizează milioane de gigabytes de imagini din satelit pentru a detecta navele și infrastructura din larg. Apoi, analizează datele accesibile publicului din semnalele AIS ale navelor și le combină cu imaginile radar și optice pentru a identifica navele care nu își transmit poziția.

Deși nu toate navele sunt obligate prin lege să utilizeze AIS, AI și “algoritmul său de detectare a pescuitului” urmărește să stabilească care dintre aceste nave “întunecate” sunt susceptibile de a se angaja în activități de pescuit.

“Utilizăm informații precum lungimea navei, plus informații de mediu privind locul în care se află nava, imagistica zonei, densitatea traficului de nave în zonă, starea oceanului, cum ar fi temperatura – o mulțime de informații despre locul în care operează nava”, a declarat Fernando Paolo, inginer principal de învățare automată (machine learning) prin teledetecție al Global Fishing Watch.

“Și acest model deduce dacă nava este probabil o navă de pescuit sau nu, cum ar fi navele de pasageri, petrolierele, navele de transport maritim și alte lucruri de acest gen”.

Cercetătorii au descoperit că trei sferturi dintre navele de pescuit industrial din lume nu sunt urmărite în mod public, cu puncte fierbinți în special în jurul Africii și Asiei de Sud.

Global Fishing Watch lucrează în prezent la introducerea unor imagini cu rezoluție mai mare pentru a ajuta la depistarea unui număr mai mare de nave de pescuit de dimensiuni mai mici.

Cu toate acestea, eradicarea pescuitului ilegal presupune obținerea de date cât mai repede posibil, iar un proiect al Universității din Southampton și al firmei locale RS Aqua are ca scop tocmai acest lucru.

Echipa construiește un robot submarin care folosește senzori subacvatici și inteligență artificială pentru a identifica sunetul pescuitului și pentru a transmite informațiile în timp real. Inteligența artificială poate deja să facă diferența între sunetele naturale ale oceanului, iar acum este antrenată să identifice zgomotul traulerelor care operează în apele protejate.

“O parte din motivația proiectului este de a încerca să punem în aplicare ceva care să ajute la monitorizarea activității de pescuit în zonele marine protejate [MPA]”, a precizat Paul White, profesor de procesare statistică a semnalelor la Universitatea din Southampton.

“Există o preocupare clară că, prin crearea acestor ecosisteme cu densități mai mari de pește, acestea vor fi atractive pentru pescari”.

În prezent, există aproximativ 15.000 de AMP-uri pe glob, care reprezintă 8% din oceanele lumii. Cu toate acestea, potrivit unui studiu, mai puțin de jumătate dintre ele sunt de fapt “complet protejate ” de pescuit.

White spune că scopul este ca, în cazul în care robotul detectează pescuitul, să contacteze automat autoritățile care pot trimite o navă de patrulare.

“Încă nu am stabilit exact ce formă de inteligență artificială vom folosi. O parte a problemei este că, pentru ca acest robot să funcționeze, trebuie să stea în ocean timp de mai multe luni. Nu poți să scoți ceva la apă într-o săptămână și apoi să te întorci să schimbi bateriile.

Trebuie să fie foarte eficient din punct de vedere energetic, ceea ce înseamnă că nu poți avea algoritmi foarte complicați, dar trebuie să fie suficient de puternici pentru a distinge ceva precum zgomotul produs de traulere de alte surse de zgomot din ocean”, a adăugat el.

Paul Lansbergen, președintele Coaliției Internaționale a Pescuitului, a subliniat că pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) “este un flagel al industriei”.

“Impactul asupra sustenabilității și daunele economice sunt foarte reale, dar, de asemenea, nu mai este o problemă care persistă în umbră. Liderii din industrie, factorii de decizie politică și părțile interesate asociate se concentrează cu toții asupra acestei provocări.

Tehnologia emergentă, cum ar fi inteligența artificială, este complementară aplicării tradiționale a legii și plasează INN în vizor. Dar consumatorii trebuie, de asemenea, să facă alegeri sustenabile și să înăsprească situația pentru pescarii INN. Cu toții avem un rol”, a mai declarat Lansbergen.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *