Cum a transformat Origo cafeaua de specialitate într-un fenomen național/ Mihai Panfil: „E extraordinar să-ți dai seama că ai avut un rol în «democratizarea» cafelei bune în România”

Orice afacere de succes pornește dintr-o nevoie. În cazul Origo, a fost vorba de cafeaua de calitate – un mic răsfăț zilnic, un moment de savoare, de relaxare în mijlocul agitației de zi cu zi. În spate, însă, este vorba de un proces complex, de înțelegerea pieței, de menținerea și consolidarea relațiilor cu producătorii, clienții, angajații, dar și de etică și inovație.

Prăjirea cafelei și administrarea propriei cafenele întâmpină o serie de provocări, pe care le-am explorat, într-un nou episod din seria Economedia „Provocări de Antreprenor”, cu Mihai Panfil, fondatorul Origo, cel care a adus cafeaua de specialitate în România.

Povestea Origo a început în 2013 din inițiativa lui Mihai Panfil: „Era ceva inovativ pentru țara noastră să-ți să bei cafeaua fără zahăr, să bei cafeaua așa cum este ea, să ai o prăjire ușor mai light, pentru a pune în evidență notele care vin din terroir și din din planta de cafea”. 

Cafeaua de specialitate era o raritate, un lux la care puțină lume avea acces: „La început, când am deschis, cafeaua bună era foarte greu accesibilă. Aveam oameni care parcurgeau 20-30km să bea o cafea bună în fiecare zi, lucru care era inedit: să vezi cât de mult iubesc oamenii produsul”, își amintește Mihai Panfil.

Publicul a prins repede gustul noului produs: „Toți bem cafea și se pare că oamenii recunosc foarte repede cafeaua bună și se atașează de ea”. În timp, odată cu cererea tot mai mare și perfecționarea tehnicii de barista în România, a crescut și numărul cafenelelor de specialitate.

„E un lucru extraordinar să-ți dai seama că ai avut un raport în ”democratizarea” cafelei bune în România”, notează Mihai Panfil.

A lucra într-o cafenea, aşa cum evidenţiază fondatorul Origo, e un domeniu care te scoate din zona de confort și te ajută să te dezvolți ca persoană. Este o oportunitate antrenantă şi pentru tineri, pentru că învaţă să lucreze cu o echipă şi, mai ales, să gestioneze relaţia şi să ajungă să cunoască preferinţele unor consumatori foarte diferiţi, mulţi dintre ei clienţi fideli, deja buni cunoscători ai detaliilor de gust din cafeaua de specialitate.

Deşi, în mod cert, a avea propria cafenea este visul multora dintre noi, Mihai Panfil atrage atenţia asupra provocărilor inevitabile care apar în momentul în care prioritizezi calitatea, transparenţa şi etica în muncă.

„O provocare generală pentru piață este creșterea prețului cafelei verzi, care la bursă pur și simplu s-a dublat în ultimul an de zile”, precizează Mihai Panfil. Fenomenul a fost resimţit diferit de cafenele, în funcţie de profilul lor. Cafenelele care optează pentru o cafea comercială au avut şi costuri duble, cafenelele care achiziţionau cafea de specialitate au întâmpinat o creştere puţin mai lină, iar pentru cafenelele care oscilează între cafeaua de specialitate şi cea comercială, diferenţa de preţ nu mai constituie neapărat un criteriu, însă tocmai categoria din urmă întâmpină adesea cele mai multe provocări în menţinerea afacerii.

O altă provocare sesizată de fondatorul Origo este resursa umană, mai ales în ospitalitate, un domeniu pentru care nu a existat niciodată suficientă educaţie calitativă în România. „Noi suntem într-o țară în care nu am avut nicio educație de hospitality (…). Nu există școli, nu există infrastructură pentru a crea oameni și profesioniști în domeniu. Și atunci, din păcate, tot ce înveți, înveți lucrând într-un loc sau în altul, dar nu într-un mod organizat, structurat”.

Ca orice afacere, și domeniul cafelei de specialitate necesită cunoștințe financiare pentru a putea susține un business. „În momentul în care cifrele devin mai complexe, ar trebui măcar să apelăm la specialiști, la firme de consultanță, pentru că ne lipsește în general acest lucru (…), ne lipsește puțină educație financiară”, precizează Mihai Panfil.

Mulți antreprenori intră în acest domeniu din pasiune, fără să fie pregătiți pentru complexitatea cifrelor și ritmul pieței: „Pare un business ușor. Să-mi deschid o cafenea… E visul oricui. Realitatea este că trebuie să fii omniprezent, să înțelegi toate operațiunile și nevoile consumatorului.”

La aceste provocări se adaugă instabilitatea peisajului global: schimbările climatice afectează culturile de cafea – înghețuri în Brazilia, secete în America Centrală – iar noile piețe din Asia pun presiune pe achiziția de cafea verde. „Ești mai competitiv, trebuie să depui mai mult efort ca să accesezi cafele bune”. În obținerea cafelei de calitate, Mihai Panfil insistă asupra unei relații transparente cu furnizorii, dar și asupra sustenabilității.

Dincolo de orice dificultate, afacerea lui Mihai Panfil are la bază pura pasiune pentru cafeaua de calitate, iar dorința de a perfecționa serviciile și de a educa publicul consumator se transformă în noi inițiative de succes: „Colegii îmi spun că încep prea multe. Dar asta mă ține antrenat și atent la piață. Unul dintre proiectele recente este COFFEeast, Festivalul Est-European de cafea, care în 2024 a atras 35.000 de oameni și peste 250 de producători. A fost o adevărată sărbătoare a cafelei.” 

În paralel, Mihai Panfil a lansat și un nou brand – Temple of BrewZeus – cu o a doua cafenea urmând să se deschidă luna aceasta, continuând să pună accentul pe informarea clienților – un factor diferențiator față de cafenelele „comerciale” – și pe oferirea unei experiențe memorabile. „Este important să ştim de unde cumpărăm cafea și că acea cafea nu conține alte lucruri adăugate (…). Aici cred că noi, producătorii sau prăjitorii de cafea, avem un lucru important de făcut: acela de a informa consumatorul față de produsele pe care le achiziționează de la noi”, spune el.