www.pixabay.com
Peste 19.000 de localuri au tras obloanele în 2024 în Italia, conform publicației italiaatavola.net: sectorul restaurantelor italiene caută un nou model de supraviețuire. Cu costuri mereu în creștere, scăderea numărului de unități active și explozia francizelor, sectorul trece printr-o transformare profundă care favorizează doar formatele scalabile și pune în criză barurile, restaurantele independente și targetul de localuri middle-class
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Nu e o criză trecătoare, ci o transformare brutală, comentează publicația. Nu e vorba doar de conjunctură: e un colaps structural, o rescriere din temelii a regulilor în industrie, în care cine nu se poate extinde moare, iar bucătăria independentă este înghițită rapid de francize. Asistăm la o metamorfoză care afectează fundamentele sectorului, sensul său economic și chiar locul său în imaginarul colectiv.
Criza restaurantelor italiene în cifre
Deși în 2024 cheltuielile italienilor pentru mâncatul în oraș au atins cel mai înalt nivel de după pandemie – peste 96 de miliarde de euro cheltuiți în restaurante, baruri și localuri –, în același timp numărul de locații nou deschise a atins un minim istoric, iar soldul dintre închideri și deschideri a fost cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
La nivelul anului trecut, numărul întreprinderilor de alimentație publică înregistrate la Camerele de Comerț a scăzut pentru al patrulea an consecutiv, cu o reducere de 1,26% față de anul anterior. Deși sunt înregistrate puțin peste 382.000 de activități, doar aproximativ 327.850 sunt efectiv operative.
Soldul dintre deschideri și închideri este unul dintre cele mai grave din ultimele decenii: 10.719 deschideri față de 29.738 închideri. Bilanțul final este negativ cu peste 19.000 de unități, depășind chiar și criza anului 2023. Rețeaua rămâne vastă, dar ritmul cu care se restrânge este alarmant.
Datele provin dintr-un raport pe baza informațiilor oficiale de la Camerele de Comerț (Movimprese) și FIPE (Federația Italiană a Localurilor Publice). Cu alte cuvinte, în timp ce clienții revin în restaurante, localurile continuă să dispară.
Se poate vorbi, apoi, de o fragmentare în trei blocuri tot mai distincte:
-
deasupra, gastronomia de top care colecționează stele Michelin și beneficiază de investiții, dar are dificultăți în a obține profit;
-
pe nivelul de jos, baruri și localuri ieftine care se închid din cauza costurilor și a lipsei de clienți fideli;
-
la mijloc, acea zonă medie care a reprezentat decenii întregi coloana vertebrală a ospitalității italiene, adresată clasei de mijloc, acum se subțiază tot mai mult, sufocată de un model economic devenit nesustenabil.
Câștigă teren doar formatele scalabile
În tot acest context, se impun grupurile organizate, formatele scalabile, francizele urbane care oferă standarde previzibile, logistică eficientă și marketing centralizat. Nu este (încă) triumful absolut al lanțurilor, dar e clar cine face față și cine nu.
Dacă dispare zona de mijloc – celebrele trattoria, restaurantele de cartier, localurile independente – se clatină însuși modelul ospitalității italiene, caracterizată de abordarea artizanală, cu un loc important pentru factorul uman.
Situația din perspectivă geografică
Geografic, situația este inegală. Orașele mari sunt cele mai afectate:
-
Roma a pierdut 495 de restaurante într-un singur an;
-
Bologna a suferit o scădere de 3%;
-
Milano și Torino au înregistrat scăderi mai moderate, de 1,2% și 0,8%.
Totuși, există și zone care merg împotriva curentului:
-
Palermo și Napoli au încheiat anul cu o ușoară creștere a numărului de localuri active;
-
Florența, singurul mare oraș din Centru-Nord cu o variație pozitivă, prezintă o dinamică diferită.
Aceste orașe par să fi beneficiat de condiții locale mai favorabile sau de un echilibru mai bun între cerere și ofertă.
