Consiliul Constituțional din Franța blochează reintroducerea unui pesticid interzis din 2018 / Acetamipridul rămâne scos din uz, în ciuda presiunilor agricole și politice

Pesticid interzis în Franța FOTO: Dreamstime/Dusan Kostic

Parisul a fost scena unei decizii care a provocat ecouri puternice în societatea franceză. Consiliul Constituțional a cenzurat parțial controversata lege agricolă promovată de senatorul conservator Laurent Duplomb, respingând articolul ce permitea reintroducerea acetamipridului. Acest pesticid, interzis în Franța din 2018, a devenit simbolul luptei dintre interesele agricole și protecția mediului, conform rfi.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

- articolul continuă mai jos -

Măsura reprezintă o lovitură pentru guvernul francez și pentru FNSEA, principalul sindicat agricol din țară. În schimb, opoziția de stânga, organizațiile ecologiste și numeroși oameni de știință au salutat decizia, pe care avocatul specializat în dreptul mediului Arnaud Gossment a numit-o „istorică și un mesaj puternic pentru legiuitor”.

Un pesticid sub focul criticilor

Acetamipridul aparține familiei neonicotinoizilor, substanțe chimice acuzate că afectează biodiversitatea. Cercetările arată că acestea au un impact negativ asupra insectelor polenizatoare, păsărilor și pot genera riscuri pentru sănătatea umană. Deși este interzis în Franța, pesticidul rămâne autorizat în alte state europene, ceea ce a alimentat dezbateri despre concurența între agricultori.

Reintroducerea sa era susținută de producătorii de sfeclă și alune, care au făcut presiuni prin FNSEA. Autorul legii, senatorul Duplomb, provenit chiar din rândurile sindicatului, argumenta că fermierii francezi erau dezavantajați față de concurenții europeni.

O mobilizare publică masivă

Decizia Consiliului vine după o mobilizare fără precedent a opiniei publice. O petiție online împotriva reintroducerii pesticidului a adunat aproape 2,2 milioane de semnături, un record în Franța. Presiunea a fost amplificată de luările de poziție ale unor organizații profesionale, inclusiv Ordinul medicilor, care a salutat hotărârea.

Confédération paysanne, al treilea cel mai mare sindicat agricol din Franța, a vorbit despre „o victorie de etapă”, dar a avertizat că presiunea trebuie menținută pentru o schimbare reală a politicilor agricole.

Reacții politice polarizate

Pe scena politică, ecoul deciziei a fost puternic. Partidul Republican și extrema dreaptă a Marinei Le Pen au criticat hotărârea, denunțând ceea ce consideră a fi „ingerința” judecătorilor constituționali în procesul democratic. În schimb, socialiștii și ecologiștii au numit verdictul „o victorie pentru ecologie, democrație și sănătate”.

Ministra agriculturii, Annie Genevard, a avertizat că interdicția creează o divergență între dreptul francez și cel european, generând „o concurență inechitabilă” care ar putea afecta grav anumite sectoare agricole. Laurent Duplomb nu a exclus posibilitatea de a reveni cu un nou proiect legislativ, adaptat observațiilor formulate de Consiliu.

Argumentele „înțelepților”

Consiliul Constituțional și-a motivat decizia invocând Carta Mediului, document cu valoare constituțională. Potrivit acestuia, reintroducerea acetamipridului, fără măsuri de reglementare clară, contravine principiilor de protecție a mediului. În aviz, judecătorii au subliniat efectele negative ale neonicotinoizilor asupra biodiversității și riscurile pentru sănătatea publică.

Totuși, instituția a validat alte prevederi ale legii, inclusiv simplificarea procedurilor pentru fermele intensive și autorizarea construirii de mega-bazine pentru stocarea apei destinate agriculturii.

Ce urmează

Palatul Élysée a anunțat că președintele Emmanuel Macron „a luat act de decizia Consiliului” și va promulga legea în forma rezultată din cenzură. Promulgarea este așteptată în cel mai scurt timp, chiar dacă articolul referitor la acetamiprid a fost eliminat.

În timp ce guvernul caută soluții pentru sprijinirea agricultorilor, mișcările ecologiste văd în această decizie o confirmare a faptului că protecția biodiversității poate prevala asupra intereselor economice imediate. Rămâne de văzut dacă presiunile din sectorul agricol vor duce la noi inițiative legislative și dacă Parisul va reuși să împace fermierii cu angajamentele sale de mediu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *