Foto: Freepik
Anul care de-abia a început se deschide cu provocări foarte importante pentru viitorul sănătății Pământului. Până la sfârșitul lunii februarie, zeci de țări din întreaga lume sunt chemate să-și actualizeze NDC-urile, planurile naționale de climă, moment în care vom afla în sfârșit ce contribuție doresc să aducă cu adevărat la reducerea emisiilor, într-un joc crucial pentru lupta împotriva încălzirii globale, care în noiembrie, în timpul Cop30 din Brazilia va trebui neapărat să-și stabilească obiective noi și ambițioase.
Tot la sfârșitul lunii februarie, la Roma, va avea loc o încercare de încheiere a Cop16 privind biodiversitatea, tentativă care a eșuat în Columbia, apoi va fi rândul unor noi discuții pe tema tratatului global împotriva poluării cu plastic. Având în vedere şi revenirea fenomenului natural La Nina care tinde să scadă temperaturile, cercetătorii consideră că 2025 va fi un an important pentru a înțelege cu adevărat cât de teribilă este criza climatică în curs, conform Rador.
Întrebarea este dacă va fi posibilă oprirea avansării unei probleme care, după masacrarea păsărilor de curte, afectează acum și bovinele și sectorul laptelui
În acest context, prestigioasa revistă Science a încercat – observând provocările cu care ne confruntăm în noul an – să estimeze care vor fi temele cheie pentru știință și mediu în 2025.
Primul este deja în desfaşurare: președintele american Joe Biden se grăbeşte să asigure planurile de reducere a emisiilor din SUA, pentru a nu pierde ceea ce a fost construit cu planul de mediu și energie al Legii de reducere a inflației și pentru a proteja parcurile și teritoriile care, odată cu iminenta învestire a noului președinte ales Donald Trump, ar putea deveni locuri de minerit sau de extracție a petrolului.
Aceeași revistă Science evidențiază cum din 20 ianuarie – ziua înscăunării la Casa Albă– lumea s-ar putea schimba şi vorbeşte despre temerile multor oameni de știință cu privire la intenția lui Trump de a reduce finanțarea institutelor și agențiilor științifice, precum și despre „teama privind posibila interferență politică în acordarea de granturi și erodarea politicilor de integritate științifică” și pentru faptul că „cercetarea privind schimbările climatice, conservarea și sursele de energie regenerabilă, care au căzut în dizgraţie în timpul primei administrații a lui Trump, vor fi probabil din nou sub presiune, împreună cu noi obiective, cum ar fi programele care vizează crearea unei forțe de muncă științifice mai incluzive”.
Tot din Statele Unite soseşte o alarmă cu semnificaţie globală: evoluţia gripei aviare. Potrivit revistei Science, dezvoltarea virusului H5N1 este una dintre marile întrebări și riscuri care se profilează în 2025 și întrebarea este dacă va fi posibilă oprirea avansării unei probleme care, după masacrarea păsărilor de curte, afectează acum și bovinele și sectorul laptelui. „Anul acesta, testarea laptelui ar putea ajuta la identificarea în avans a efectivelor infectate și la stoparea răspândirii virusului.
În acelaşi timp se așteaptă rezultatele experimentelor vaccinului pe vaci, iar oamenii de știință speră să înțeleagă mai bine de ce majoritatea oamenilor îmbolnăviți de varianta H5N1 care afectează bovinele au suferit doar o infecție ușoară a ochiului, în timp ce persoanele infectate după contactul cu păsările au, în general, o boală mai gravă.” Dincolo de asta, cercetătorii se întreabă dacă există riscul ca H5N1 să evolueze și să declanșeze o nouă pandemie globală?
Vești bune ar putea veni din lupta împotriva malariei: acolo unde au fost distribuite vaccinuri, în cel puțin 17 țări, s-a înregistrat o scădere notabilă a cazurilor
Un alt subiect important este cel legat de criza climatică. COP (Conferința părților) de la Belem, în Amazonia, a fost de multă vreme indicată drept cea decisivă pentru un posibil punct de cotitură în angajamentul de reducere a emisiilor și, de asemenea, pentru o abordare concretă legată de decarbonizare. O conferinţă care, de altfel, are loc în anul în care emisiile globale de gaze cu efect de seră ar putea atinge „apogeul”, aşa cum amintesc specialiştii de la Science. În ciuda eforturilor globale de reducere a acestora, emisiile planetare continuă să crească cu aproximativ 1% în fiecare an, iar „creșterea rapidă a vehiculelor electrice, a energiei regenerabile și a reîmpăduririlor s-a ciocnit cu forțele compensatorii ale centrelor de date care devorează energie și alimentează inteligența artificială și cererea de combustibil. recuperându-se după pauza din pandemie.” Vestea bună este însă că China se află la cârma unei schimbări, bazată din ce în ce mai mult pe energie regenerabilă, urmând o cale mai „agresivă” spre emisii nete zero în viitor. În cazul în care Statele Unite, sub conducerea lui Trump, s-ar retrage din problemele de climă și mediu, China este și țara care ar putea prelua în acest an adevărata conducere pentru bătăliile climatice necesare.
Dacă cele enumerate mai sus sunt poate cele mai urgente provocări pentru sănătatea Planetei, potrivit revistei Science, altele ar putea vedea evoluții interesante. În arheologie, de exemplu, studiul avansat al oaselor umane antice, datorită semnăturile chimice și investigațiile asupra metaboliților, face pași mari: descoperirea mai multor semnături chimice asupra locuitorilor din trecut ar putea fi esențială pentru înțelegerea bolilor de astăzi, precum și a impactului bolilor. Alte vești bune ar putea veni apoi din lupta împotriva malariei: acolo unde au fost distribuite vaccinuri, în cel puțin 17 țări, s-a înregistrat o scădere notabilă a cazurilor. „Deși datele cuprinzătoare despre cazurile de malarie, internările în spitale și decesele sunt notoriu de dificil de colectat, cercetătorii spun că ar trebui să fie posibilă scăderea ratei bolilor în regiunile în care au fost vaccinaț copiii”, remintesc cercetătorii.
Sursa: LA STAMPA / Rador Radio România /.
Traducerea: Cătălina Păunel
