Bureții de spălat vase „conțin miliarde de bacterii”, spune un specialist în boli infecțioase. Cât de des trebuie schimbați?

Știm în general că bureții de spălat vase fac parte din categoria obiectelor cu o mare încărcătură bacteriană, dar ultimele date științifice indică faptul că ei conțin chiar mult mai multe decât suntem tentați să credem.

Specialistul în boli infecțioase italian Matteo Bassetti, profesor universitar la Universitatea din Genova, a făcut cunoscut un recent studiu efectuat în Germania pe această temă, potrivit Corriere della Sera.

Potrivit acestuia, au fost analizați 14 bureți de bucătărie, în care cercetătorii au identificat bacterii precum Moraxella și Serratia, responsabile de mirosul neplăcut pe care îl pot avea bureții și lavetele. S-a constatat o încărcătură bacteriană care ajunge la un nivel comparabil cu cel regăsit în materiile fecale.

„Numărul de bureți analizați nu este relevant în sine, rezultatul nu s-ar fi schimbat nici dacă ar fi fost un eșantion mai mare. Bureții sau lavetele care rămân umede sunt deosebit de problematice, deoarece bacteriile proliferează în medii umede”, explică Bassetti.

Care e soluția?

Există numeroase metode casnice considerate utile pentru igienizarea bureților: fierberea, cuptorul cu microunde sau spălarea la temperaturi înalte în mașina de spălat vase. Realitatea? „Bacteriile rămân în interiorul buretelui”, spune medicul. Singura soluție reală este să înlocuim bureții frecvent, ideal o dată pe săptămână, recomandă el.

Ca alternativă, medicul sugerează folosirea periuțelor din plastic dur sau a lavetelor. „Problema bureților este că partea exterioară se usucă repede, dar cea din interior rămâne umedă. În plus, sunt din plastic, iar bacteriile adoră plasticul – gândiți-vă ce se întâmplă, în domeniul medical, dacă ele se dezvoltă pe un cateter, de exemplu.”

Riscuri pentru sănătate?

Care sunt consecințele folosirii unor bureți sau a altor ustensile încărcate cu bacterii, ne întrebăm, pe bună dreptate? „Dacă nu schimbi buretele o dată la 7-10 zile, nu înseamnă automat că vei avea probleme de sănătate”, îi liniștește Bassetti pe cititori.

„Studiul nu a stabilit o legătură clară între prezența bacteriilor și apariția bolilor. Este o chestiune de prevenție, mai ales în cazul în care în familie există o persoană cu probleme de imunitate, acolo, unii microbi pot reprezenta un pericol.”

„Depinde și de utilizare: dacă buretele este folosit și pentru suprafețe sau pentru a curăța farfurii pe care a fost carne crudă, ar trebui schimbat mai des. E nevoie de educație sanitară, de mai multă atenție la riscurile microbiologice”, mai recomandă el.

Cam cate bacterii pot fi într-o bucătărie?

„Să nu mai vorbim despre tocătoarele din lemn – sunt la modă, dar nu sunt sigure. Sunt folosite pentru carne crudă, carne gătită, mezeluri și apoi legume crude, iar bacteriile se adună mai ales în micile tăieturi lăsate de cuțit. Este un alt obiect problematic, care ar trebui spălat bine după fiecare folosire”, mai spune Bassetti.

Un alt loc unde se concentrează bacteriile? „Frigiderul: păstrăm în el toate alimentele înainte să le spălăm, dar câți își amintesc să-l curețe regulat?”

„Sau conservele de ton și legume, depozitate în hale industriale și apoi puse direct în cămară. Sau polonicele agățate prin bucătărie, vă imaginați câți microbi sunt pe ele?”

„Dar nu trebuie să intrăm în panică, nu toți microbii sunt „răi”. Însă e nevoie de atenție și de conștientizare. Spălați-vă des pe mâini când gătiți și păstrați ustensilele curate. Ideal ar fi să spălăm cât mai multe lucruri în mașina de spălat vase și să evităm lemnul, unde pot supraviețui și sporii. Pentru tocătoare, cele mai bune materiale sunt inoxul sau siliconul. Plasticul, în schimb, eliberează microparticule”, mai explică specialistul de boli infecțioase.