Recoltă de avocado / Sursa foto: Pixabay
Cererea în creștere pentru avocado în Europa și America de Nord a dus la triplarea producției globale într-un interval de circa 20 de ani. Cu toate acestea, acest fruct popular devine din ce în ce mai controversat din cauza impactului pe care îl are asupra mediului – cultivarea și distribuirea lui în întreaga lume poluează, potrivit inverse.com.
Aceste probleme nu sunt specifice culturilor de avocado, care ar putea face parte în continuare dintr-o dietă sănătoasă și sustenabilă. Mai degrabă, ele reflectă unele dintre problemele adânc înrădăcinate asociate cu producția acestora.
Fructul de avocado este originar din America Centrală și de Sud. Clima caldă și temperată oferă condiții ideale de creștere. Există sute de soiuri, cel mai cunoscut fiind Hass.
O parte din creșterea popularității avocado-urilor în ultimele decenii provine din promovarea lor ca „superaliment”. Deși unele afirmații despre sănătate legate de consumul său ar fi putut fi exagerate de-a lungul timpului, un lucru e cert: avocado este sursă bună de vitamine, minerale și grăsimi nesaturate, care le conferă textură plăcută, cremoasă.
De ce a devenit avocado așa controversat?
Ca toate culturile intensive, majoritatea plantațiilor de avocado se bazează în mare măsură pe fertilizatori și combustibili fosili. Fapt care duce la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. Însă aceste culturi au randament mai mic decât multe alte culturi. Prin urmare, au o amprentă de carbon mai mare pe kilogram de fruct.
În medie, producția de avocado are o amprentă de carbon de aproximativ 2,5 kg echivalent CO₂ (kg CO₂e) pe kg. E vorba de toate gazele cu efect de seră rezultate din producția și transportul lor: dioxidul de carbon, metanul și oxidul de azot, transformate în echivalentul CO₂ de încălzire.
Amprenta de carbon a fructelor de avocado este de peste două ori mai mare decât a bananelor (0,9 kg CO₂e pe kg) și de peste cinci ori mai mare decât a merelor (0,4 kg CO₂e pe kg). Totodată, însă, e doar puțin mai mare decât cea a roșiilor (2 kg CO₂e pe kg).
La prima vedere pare mult, dar aceste cifre sunt mici în comparație cu amprenta medie globală de carbon a majorității produselor de origine animală. Un kilogram de ouă are o amprentă de carbon de 4,6 kg CO₂e, un kilogram de pui ajunge la 9,8 kg CO₂e, iar un kilogram de carne de vită rezultă într-o incredibilă valoare medie de 85 kg CO₂e.
Ce probleme poate pune transportul pe mare
Pentru cei din afara Americilor, distanțele mari pe care le parcurg fructele de avocado ar putea să nu fie atât de importante, cel puțin în termeni de carbon. Marea majoritate se transportă pe mare, ceea ce are un impact relativ scăzut de carbon – se transportă cantități mari într-o singură călătorie. Chiar și pe distanțe lungi, din transportul maritim rezultă doar 0,2 kg CO₂e pe kg de avocado. Adică mult mai puțin decât amprenta lor de carbon din cultivare.
Dar transportul maritim implică alte probleme. Supra-dependența de transportul maritim a creat un sistem alimentar vulnerabil la șocuri și perturbări. Blocajele de producție și blocajele logistice, foametea sau războaiele dintr-o parte a lumii pot duce la perturbări sau penurii alimentare în multe alte țări.
Pe măsură ce criza climatică se adâncește, este de așteptat ca problema să se amplifice. Transportul marin pe distanțe mari nu este doar o problemă legată de avocado, ci una de sistem. Orientarea spre alimente de producție locală poate genera mai multă reziliență și ajută la protejarea împotriva unor posibile crize alimentare în viitor.
O povară pentru mediu
Arborii de avocado sunt plante care au nevoie de foarte multă apă: necesită circa 1.000 de litri de apă per kg. Mult mai mult decât majoritatea fructelor și legumelor, dar mai mică decât orezul. Problema este, însă, că plantațiile de avocado sunt cultivate în regiuni deja afectate de stres hidric.
Mexic, cel mai mare producător de avocado din lume, se confruntă cu perioade lungi de secetă. Irigarea plantațiilor de avocado ar putea submina accesul populației locale la apă. Un alt capitol al problemei, cu tendință de înrăutățire.
O altă chestiune, impactul asupra agriculturii tradiționale, de subzistență. Arborii de avocado erau plantați în parcele mixte cu alte culturi și recoltați ca hrană de subzistență. Inițial era exportat doar surplusul. Această practică s-a schimbat pe măsură ce cererea din SUA și Europa a crescut.
Defrișări masive pentru monoculturi
Avocado este cultivat acum în Mexic în principal ca produs de export, fiind vorba de monoculturi de dimensiuni mari. Acestea au eliminat alte culturi native și sunt mult mai vulnerabile la dăunători și boli decât plantațiile mixte.
Ceea ce duce la necesitatea utilizării unor volume mai mari de pesticide și fertilizatori sintetici. Acestea, la rândul lor, afectează negativ biodiversitatea, calitatea solului și sănătatea umană.
Mai rău, în unele regiuni, noile plantații de avocado duc la defrișări. Până la 25.000 de hectare de pădure sunt defrișate în fiecare an în statul Michoacán. Este vorba de principala regiune producătoare de avocado din Mexic, principalul furnizor pentru Statele Unite. Acest fenomen amenință grav populațiile de jaguari, puma, coioți.
Impactul asupra cultivatorilor
În final, trebuie să luăm în considerare și impactul asupra oamenilor. Deși comerțul cu avocado poate ajuta populațiile locale prin furnizarea de venituri pentru fermieri, aceștia sunt și cei care resimt cel mai acut problemele de mediu. În plus, plantațiile de avocado au fost legate de crima organizată și abuzuri ale drepturilor omului, unele orașe și sate fiind atât de sătule de probleme încât au interzis complet avocado-urile.
Frustrant, nu există răspunsuri ușoare. Căutarea avocado-urilor produse în mod echitabil sau organic ar putea ajuta în ceea ce privește impactul asupra oamenilor și biodiversității, dar procesele de certificare sunt departe de a fi perfecte și adesea prea scumpe pentru fermierii mici din țările în curs de dezvoltare. De asemenea, este posibil să nu ducă la emisii mai mici decât plantațiile monoculturale.
Avocado-urile nu sunt singurele alimente cu o povară asupra mediului. Ele au o amprentă de carbon mult mai mică decât majoritatea produselor de origine animală și sunt doar una dintre numeroasele culturi în care o singură varietate domină piața. Totuși, nu ar trebui să ignorăm nici daunele pe care producția de avocado le are asupra naturii și populațiilor locale.
Cel mai bun sfat pentru consumatori ar putea fi să ia în considerare varietăți alternative de avocado, acolo unde este posibil, pentru a reduce cererea de plantații monoculturale. Unde acestea nu sunt disponibile, următorul cel mai bun lucru ar fi probabil să încercăm să păstrăm avocado-urile ca un răsfăț, mai degrabă decât un aliment de bază regulat.
Acest articol a fost publicat inițial pe The Conversation de Thomas Davies de la Universitatea Lancaster. Găsiți articolul original aici.
Sursa foto : Pixabay
