Aluaturi tradiţionale de Paşti, frământate la muzeul din Arad de sute de copii: „Avem aceeaşi reţetă simplă de sute de ani, pe care o ştiu şi eu de la bunici, doar apă, drojdie, sare şi făină”

Arome îmbietoare de aluat proaspăt distrag atenţia de la artefactele antice din muzeul arădean, în aceste zile în care sute de copii sunt invitaţi să înveţe cum se prepară pâinea şi colacii de Paşti după reţetele tradiţionale, cu ingrediente simple, sub îndrumarea gospodinelor şi brutarilor locali, transmite Agerpres.

Complexul Muzeal Arad a deschis, luni, expoziţia de etnografie „Tradiţii, Sărbători Pascale”, care include ateliere în care copiii învaţă cum se fac pregătirile în Săptămâna Mare şi cum se prepară aluaturile specifice acestei perioade.

Cu toate ingredientele la dispoziţie, micii vizitatori s-au apucat de frământat deliciile pascale, transformând muzeul într-un spaţiu în care istoria se împleteşte cu aromele din casa bunicilor. Cu mâinile pline de făină, au modelat pâini şi colaci, pentru unii fiind o experienţă unică, în timp ce alţii şi-au etalat priceperea dobândită cu ajutorul bunicii.

„Trebuie încercat la orice vârstă să faci pâine, eu acasă am mai făcut cu bunica gogoşi, dar aici cu colegii este mult mai distractiv. Cu siguranţă voi căuta acasă şi alte reţete, să fac împreună cu mama prăjituri”, a spus Daria de la Şcoala „Sfântul Ierarh Nicolae” Arad, în timp ce împletea aluatul.

„Facem pâine aşa cum se făcea înainte de sărbători, dar şi cozonaci sau colăcei. Altfel e pâinea făcută acasă, cu ingredientele tradiţionale, fără afânători sau chimicale, musafirii o apreciază mai mult. Avem aceeaşi reţetă simplă de sute de ani, pe care o ştiu şi eu de la bunici, doar apă, drojdie, sare şi făină. E emoţionat să am aici atâţia copii, suntem învăţaţi doar noi în bucătărie, dar e plăcut să îi văd interesaţi”, a mărturisit tanti Aurica.

Până vineri, sute de copii de la şcoli din Arad o vor cunoaşte pe Aurica Tira, dar şi pe brutarul Ciprian Ilonca, a cărui familie frământă pâinea de 50 de ani. El are o brutărie care asigură tot ce le este necesar copiilor pentru a învăţa tainele preparării aluaturilor specifice sărbătorilor.

Între altele, micii vizitatori învaţă cum se fac prescurile (care au forma celor cinci sau şapte pâini lipite pentru a forma o cruce), paştile (pâinile rotunde) şi paoşii (colaci cu împletituri din aluat deasupra).

„Apogeul pregătirilor pentru masa de praznic este atins în Săptămâna Mare, când sunt preparate aluaturile pentru masa familiei, se vopsesc ouăle, se sacrifică animalele. Când vorbim despre mesele sărbătoreşti din lumea satului, pâinea albă din făină de grâu era un aliment care acompania întotdeauna celelalte mâncăruri. În gândirea tradiţională, pâinea concentrează o simbolistică în totalitate benefică: bucurie, rodnicie, belşug, fertilitate, puritate. Înscrise pe o axă comună, toate aceste semnificaţii explică prezenţa nelipsită a pâinii sau a colacilor în performarea secvenţelor rituale, ceremoniale sau festive din cadrul sărbătorilor tradiţionale. Indiferent că vorbim de pâinea zilnică sau de formele ei prezente la marile praznice, ingredientele folosite sunt aceleaşi: făină, apă, sare şi drojdie”, arată muzeograful Gabriel Hălmăgean.

În anii trecuţi, muzeul arădean a organizat ateliere de încondeiat ouă şi de pictat icoane pe sticlă, dar în acest an s-a dorit să le fie transmise copiilor şi alte tradiţii.

„Am încercat să creăm un interior de casă tradiţională. Cel puţin 350 de copii s-au înscris deja la aceste ateliere şi cu siguranţă vor veni mult mai mulţi. În principal, vom avea reţetele tradiţionale, cum este pâinea de Paşte. E important ca cei mici să cunoască cum se făceau în trecut aceste aluaturi, poate vor merge acasă şi vor arăta mamei sau bunicii ce au învăţat aici”, a spus directorul adjunct al Complexului Muzeal Arad, Bogdan Blaga.

Expoziţia este gândită pe două paliere, unul legat de inventarul casnic pentru panificaţie şi celălalt legat de camera aranjată în care sunt primiţi musafirii de Paşti, „soba frumoasă”, cum i se spune în multe sate arădene.

„Aducem în actualitate obiceiurile bunicilor noştri şi chiar dacă astăzi ne-am modernizat iar pâinea o face aparatura, e bine să nu uităm de unde am plecat. Mă bucură prezenţa acestor tineri care vor duce mai departe moştenirea pe care o avem din familiile noastre”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca.

Expoziţia de etnografie poate fi vizitată până vineri, la sediul din Palatul Cultural al muzeului judeţean, între orele 9:00 şi 13:00.