Foto: Dreastime
Fermierii europeni, reuniți săptămâna trecută în România la cel de-al XI-lea Congres al agricultorilor europeni, și-au reafirmat opoziția fermă față de proiectul acordului UE-Mercosur, subliniind preocupările lor profunde privind concurența neloială pe care acesta ar genera-o și lipsa de reciprocitate în standardele de producție. De asemenea, Comisia Europeană pregătește un fond de compensare pentru agricultori în urma acestui acord „care stârnește mai multe îngrijorări decât liniște”, potrivit Agroinformacion.
Perspectiva unui acord comercial UE-Mercosur întâmpină opoziția fermă a sectorului agroalimentar european, care îl consideră „învechit și incoerent”. Acest acord ar facilita importul de produse agroalimentare în UE care nu respectă standardele impuse producătorilor și fabricanților europeni (Bune Practici Agricole, bunăstarea animalelor, legislația muncii), ceea ce ar reprezenta o concurență neloială și inacceptabilă pentru sectoarele europene.
Pe măsură ce se apropie posibilitatea de finalizare a negocierilor pentru acest acord în cadrul întâlnirii G20 de la Rio de Janeiro, iar criticile continuă să crească, la Bruxelles a apărut propunerea de a crea un fond de compensare destinat să liniștească fermierii europeni.
Un cec de compensare nu rezolvă problemele, susțin agricultorii
Această măsură nu convinge și stârnește îngrijorare, deoarece „pentru sectoarele noastre, acest lucru pare mai degrabă o soluție temporară, lipsită de sinceritate. Nu abordează principalele îngrijorări, în special în ceea ce privește impactul asupra sectoarelor sensibile și lipsa de reciprocitate în standardele de producție în actualii termeni ai acordului”, potrivit asociațiilor spaniole ale agricultorilor.
Pentru acestea, Fondul de Compensare „ar putea fi perceput doar ca o provocare! Un ‘cec de compensare’ nu rezolvă problemele generate de acord pentru sectoarele noastre, iar acest lucru este înțeles și de o mare parte a opiniei publice europene, incluzând reprezentanți ai consumatorilor, sindicate și organizații ecologiste, care solicită reciprocitate reală în ceea ce privește standardele de producție și atrag atenția asupra riscurilor privind degradarea mediului și pierderea biodiversității în țările afectate”.
De asemenea, fermierii consideră că, în loc să distragă atenția cu astfel de propuneri, Comisia Europeană ar trebui să trateze serios concluziile referitoare la comerțul agroalimentar din raportul asupra Dialogului Strategic privind Viitorul Agriculturii UE, care subliniază necesitatea ca CE să „revizuiască în mod exhaustiv strategiile de negociere” și să implementeze o mai mare reciprocitate. „Orice altă abordare ar pune în pericol sectoarele noastre, deja afectate de un context climatic și economic dificil, și riscă să exacerbeze tensiunile exprimate de sectorul agricol european la începutul anului 2024.”
Ceea ce se dorește din partea agricultorilor este „o gestionare eficientă a resurselor”
În acest context, delegația agricultorilor spanioli la Congresul de la București, formată din peste 30 de membri și condusă de președintele Pedro Barato, a solicitat „un buget adecvat pentru a face față provocărilor actuale”. De asemenea, Barato a susținut că fermierii europeni nu ar trebui să suporte singuri consecințele conflictului din Ucraina și a cerut acțiuni imediate în lanțul alimentar pentru a preveni practicile comerciale incorecte.
Totodată, Barato a pledat pentru soluții inovatoare, cum ar fi produse eficiente de protecție a plantelor și biotehnologie, dar și pentru o abordare științifică a creșterii animalelor, alături de un sprijin mai mare pentru tranziția acestui sector. El a solicitat, de asemenea, „o gestionare eficientă a riscurilor printr-un fond comun de asigurări” și a arătat dorința fermă de a „promova agricultura europeană, ascultând și valorificând producătorii”. Pentru aceasta, „sunt esențiale evaluările de impact detaliate și cumulative, precum și simplificarea administrativă pentru a reduce birocrația”, a adăugat el.
În acest context, un sector care ar putea fi afectat de acordul UE-Mercosur este cel al citricelor, în care Spania este principalul producător la nivel european, și pentru care se solicită, excluderea citricelor și a sucului de portocale din Acordul UE-Mercosur.
Totodată, criticii consideră că este o dublă măsură faptul că UE nu impune aceleași standarde de producție, mai ales în domeniul fitosanitar, punând astfel în pericol siguranța alimentară a consumatorilor europeni. În concluzie, conform lui Pedro Barato, „acest acord cu Mercosur este incompatibil cu Pactul Verde European. Regretăm că interesul pentru promovarea sustenabilității în UE este diluat în acorduri comerciale cu țări terțe, în care se urmărește doar beneficiul economic”.
Mercosur, prescurtarea de la Mercado Común del Sur – Piața Comună Sudică, este o organizație regională fondată în 1991 prin Tratatul de la Asunción și consolidată prin Tratatul de la Ouro Preto în 1994. Aceasta reprezintă un bloc economic format din țările sud-americane Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, iar Venezuela a fost, de asemenea, membră până în 2016, când a fost suspendată. Bolivia este în proces de aderare, iar alte țări din regiune, precum Chile, Peru, Ecuador și Columbia, sunt asociate sau observatoare în cadrul blocului.
