Pesticidele perturbă profund echilibrul complexului de bacterii intestinale responsabile cu digestia, cu consecințe asupra sănătății care trebuie încă înțelese. Acest lucru este demonstrat, pentru prima dată la scară extinsă, de un studiu publicat în Nature Communications de cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio, Columbus, informează publicația Il Fatto Alimentare.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Din cercetare reiese nu doar o schimbare în proporția dintre diferitele specii bacteriene, ci și modificări ale producției de metaboliți – compuși care influențează inflamația, absorbția nutrienților, producția de energie și alte funcții vitale.
Pentru a înțelege efectele principalelor pesticide utilizate la nivel global, cercetătorii au selectat 18 pesticide din șase clase – unele interzise, altele restricționate, iar unele perfect legale. Printre acestea se numără DDT (interzis în zeci de țări, dar încă folosit în mod limitat împotriva malariei și prezent în solurile unde a fost folosit intens în trecut), atrazina (acum limitată în Europa), permetrina, malathion și clorpirifos (acum interzis în UE). Aceste pesticide au fost puse în contact cu 17 tulpini bacteriene din patru specii frecvent întâlnite în intestin.
Efectele observate în urma interacțiunii în laborator dintre pesticide și bacteriile din flora intestinală
În total, cercetătorii au analizat peste 10.000 de probe, iar rezultatul a fost identificarea a 306 perechi pesticide–tulpină bacteriană în care pesticidul exercită o influență semnificativă asupra bacteriei. Efectele variază: în unele cazuri crește dezvoltarea bacteriei, în altele o încetinește, ceea ce duce apoi la dezechilibre metabolice – acumularea unor substanțe și lipsa altora.
S-a descoperit, de asemenea, că unele tulpini bacteriene pot exercita un efect protector, reușind să neutralizeze parțial pesticidul – o informație promițătoare pentru dezvoltarea unor tratamente probiotice, mai ales pentru persoanele expuse frecvent la astfel de substanțe.
Au fost făcute și teste pe animale, nu doar în laborator
După ce au construit această rețea complexă in vitro, cercetătorii au realizat și teste pe animale de laborator. Mai întâi le-au eliminat complet microbiota intestinală printr-un tratament antibiotic, apoi au recolonizat intestinul cu o singură specie bacteriană – Bacteroides ovatus, una dintre cele mai comune. Animalele au fost apoi expuse timp de patru săptămâni la pesticide, iar rezultatul a fost declanșarea de inflamații în mai multe organe, precum și modificări ale profilului lipidic și ale activității metabolice.
Luate împreună și ținând cont de efectul de acumulare inevitabil în timp prin consumul de legume tratate cu pesticide multiple, rezultatele confirmă ceea ce zeci de studii observaționale au sugerat deja: utilizarea pesticidelor este asociată cu o serie de efecte asupra sănătății, unele dintre ele patologice și afectând organe și țesuturi diferite. Iar acest lucru este valabil chiar și în cazul substanțelor legale, folosite în limitele permise.